Singurătatea poate crește cu 31% riscul de demență. Cercetătorii au descoperit că această stare emoțională, dacă se menține constant, poate afecta sănătatea creierului, inclusiv funcțiile cognitive. Un studiu a demonstrat că menținerea conexiunilor sociale ocupă un rol important pentru a preveni afecțiunile neurologice.
A fost realizată cea mai mare meta-analiză până în prezent. Aceasta explorează legătura dintre singurătate și demență. Oamenii de știință au analizat datele colectate de la 608.561 de persoane din întreaga lume. S-au folosit informații din 21 de studii din mai multe zone ale planetei: Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și America Latină.
Singurătatea poate crește cu 31% riscul de demență
Studiul a fost realizat de oamenii de știință de la facultatea Florida State University College of Medicine, conform News-Medical. Rezultatele analizei au arătat că singurătatea este un factor de risc major pentru deficiența cognitivă, indiferent de vârsta sau sexul bolnavului. În plus, se poate asocia cu cauze specifice ale demenței, cum ar fi boala Alzheimer și deficiențele cognitive care pot apărea înainte de a se stabili un diagnostic.
Legătura dintre singurătate și demență se poate compara cu alți factori de risc comportamentali. De exemplu, se pot lua în considerare fumatul sau lipsa de activitate fizică. Această legătură poate persista chiar și după analizarea factorilor precum: izolarea socială, simptomele depresive și afecțiunile de sănătate fizică cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Evaluarea informațiilor sugerează că singurătatea poate contribui în mod independent la dezvoltarea declinului cognitiv, potrivit PsyPost.
Oamenii de știință au subliniat că singurătatea este un fenomen complex. Acesta cuprinde singurătatea emoțională (absența legăturilor strânse) și singurătatea socială (lipsa unor rețele sociale mai largi). Înțelegerea modului în care aceste probleme diferă în ce privește impactul asupra sănătății cognitive ar putea fi folosită în următoarele intervenții medicale. Informațiile se pot utiliza pentru a concepe metode de prevenție sau de tratament.
Există o potențială legătură între sănătatea mintală și funcțiile cognitive
La începutul cercetării toți participanții au fost considerați sănătoși din punctul de vedere cognitiv. Aceștia au fost evaluați cu ajutorul unor chestonare despre sentimentele lor de singurătate cu ajutorul unor metode de măsurare validate, cum ar fi Scala de Singurătate UCLA.
Oamenii de știință i-au întrebat pe respondenți cât de des au simțit: lipsa companiei, excluderea sau izolarea socială. Pe parcursul anilor, participanții au fost supuși unor testări repetate a sănătății cognitive. Pentru aceasta s-au folosit: diagnostice clinice, teste neuropsihologice sau auto-rapoarte ale stărilor diagnosticate de medic.
Potrivit studiului publicat în Nature Mental Health, singurătatea a crescut riscul de demență din toate cauzele, inclusiv în ce privește: boala Alzheimer, demența vasculară și afectarea cognitivă.
„Aceste rezultate nu sunt surprinzătoare, având în vedere tot mai multe dovezi care leagă singurătatea de sănătatea precară. Demența este un spectru, cu modificări neuropatologice care încep cu decenii înainte de debutul clinic. Este important să continuați să studiați legătura dintre singurătate cu diferite rezultate cognitive sau simptome din acest spectru. Singurătatea, nemulțumirea față de relațiile sociale, poate afecta modul în care funcționați cognitiv și în viața de zi cu zi”. a explicat Martina Luchetti, asistent profesor, care a condus cercetarea.
De asemenea, un alt studiu arată că după depășirea vârstei de 60 de ani, o scădere de numai 1% a timpului alocat somnului profund pe an poate favoriza riscul de a suferi de demență cu 27%.
