Rabia sau turbarea, cum este cunoscută popular această boală, este aproape întotdeauna fatală odată ce apar simptomele specifice. Vaccinul antirabic oferă o protecție de aproape 100% dacă se administrează cât mai curând după mușcătura unui animal suspect de rabie. Află cum se transmite și cum se manifestă rabia la om.
Rabia provoacă zeci de mii de decese în fiecare an, în principal în Asia și Africa. Peste 95% din decesele umane cauzate de rabie sunt raportate în aceste regiuni. În țările care au implementat programe de vaccinare a animalelor și care oferă acces facil la vaccinul profilactic și post-expunere pentru oameni, numărul cazurilor se menține mult mai redus.
În ultimii ani, România a raportat doar ocazional cazuri de rabie la animale sălbatice, iar rabia la om a devenit foarte rară.
Ce este rabia și cum se transmite. De ce e atât de periculoasă
Rabia este o boală virală gravă care atacă sistemul nervos central al mamiferelor, inclusiv al oamenilor. Virusul rabic face parte din genul Lyssavirus, familia Rhabdoviridae. El se secretă în salivă și poate fi transmis atât la om, cât și la animal prin mușcătura sau zgârietura unui animal infectat.
Muşcăturile care afectează faţa, capul, gâtul sau mâinile sunt considerate cu risc crescut de îmbolnăvire, potrivit unui comunicat al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor București (DSVSA).
Transmiterea este posibilă și dacă saliva animalelor infectate intră în contact direct cu mucoasele umane sau cu răni recente ale pielii. Deși foarte rar, au fost raportate cazuri de infectare prin inhalarea aerosolilor care conțin virusul rabic sau prin transplantul de organe infectate. Teoretic, transmiterea de la om la om prin mușcături sau salivă este posibilă, dar nu au fost documentate astfel de cazuri.
Perioada de incubație a rabiei, mai exact intervalul de timp dintre momentul mușcăturii și apariția simptomelor, este de două-trei luni la oameni, dar poate varia de la o săptămână și până la un an, în funcție de locul mușcăturii și de încărcătura virală, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Lipsa semnelor evidente de îmbolnăvire pe o perioadă atât de lungă creează persoanelor expuse un fals sentiment de siguranță. În acest timp, virusul migrează prin nervi către creier.
Turbarea este una dintre puținele boli aproape întotdeauna fatale odată ce apar simptomele clinice. De aceea, specialiștii o consideră foarte periculoasă la oameni.
Ce simptome are rabia la om
Simptomele inițiale ale rabiei includ:
- febră;
- dureri și senzații de furnicături neobișnuite sau inexplicabile;
- senzație de înțepături sau de arsură la locul mușcăturii.
Pe măsură ce virusul se răspândește în sistemul nervos central, se dezvoltă o inflamație progresivă și fatală a creierului și a măduvei spinării. Rabia la om este foarte rar vindecată după apariția simptomelor și nu fără deficite neurologice severe.
Există două forme de turbare, cu manifestări diferite:
Rabia furioasă
Simptomele acestei forme de rabie sunt:
- agitație foarte puternică;
- agresivitate;
- halucinații;
- lipsă de coordonare;
- hidrofobie (frică de apă);
- aerofobie (frica de curenți de aer).
De obicei, decesul survine la două-trei zile de la debut, din cauza stopului cardiorespirator.
Rabia paralitică
Această formă de rabie evoluează într-un mod mai puțin dramatic și, de obicei, mai lent decât forma furioasă. Rabia paralitică reprezintă aproximativ 20% din totalul cazurilor de rabie la om.
Mușchii devin treptat paralizați, începând de la locul mușcăturii. Se dezvoltă treptat o comă, iar în final, survine decesul. Forma paralitică de rabie se diagnostichează adesea greșit, ceea ce contribuie la subraportarea bolii.
Ultimul caz de rabie la om a fost în anul 2012 în România
Pe teritoriul României, rabia este depistată în fiecare an la animale sălbatice, dar și domestice. Cazul cel mai recent a fost raportat în iulie 2024 la un câine cu stăpân din sectorul 5 al Capitalei, potrivit DSVSA.
Rabia la om este acum o boală foarte rară în România și în alte țări care derulează programe de vaccinare și control al animalelor. Ultimul caz de îmbolnăvire umană a fost înregistrat în anul 2012 și s-a soldat cu deces.
Țara noastră derulează campanii de vaccinare antirabică a vulpilor din 2011, ceea ce a redus semnificativ numărul cazurilor în ultimii ani. Vulpea roșie este principalul purtător natural de virus rabic în România, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Vaccinul pentru imunizarea antirabică a vulpilor se administrează oral, sub forma unei capsule care se introduce în interiorul unei momeli formate dintr-un amestec furajer. Momelile vaccinale sunt distribuite cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor pe suprafeţe întinse sau în zonele greu accesibile.
Ce animale pot transmite rabia. Care sunt simptomele unui animal bolnav
Animalele care transmit rabia pot fi atât sălbatice, cât și domestice:
- animale sălbatice: vulpe, lup, urs, dihor, jder, șacal, raton, pisică sălbatică;
- animale domestice: bovine, ovine, caprine, suine, câini și pisici.
În România, vulpea roșie (roșcată) este principalul vector de răspândire a bolii în populația de animale sălbatice și domestice. În cele mai multe cazuri, rabia la om are drept cauză mușcături ale câinilor nevaccinați și se raportează în special în mediul rural. Pisicile pot transmite și ele virusul dacă sunt mușcate de un animal infectat.
Animalele infectate cu virusul rabic au simptome vizibile sau modificări de comportament:
- agresivitate;
- lipsă de frică;
- agitație;
- dezorientare;
- salivație excesivă sau spumă la gură;
- dificultăți de înghițire;
- paralizie progresivă.
Un semnal de alarmă este și comportamentul timid, reținut al unui animal care nu era docil. Animalele prietenoase pot deveni agresive, iar cele mai puțin ascultătoare de obicei pot deveni obediente. Orice animal care a mușcat o persoană și se comportă ciudat ar trebui urmărit pentru a lua măsuri împotriva rabiei.
Vaccinul antirabic pentru animalele domestice
Rabia poate fi prevenită la animalele de companie prin vaccinarea periodică. Ea protejează atât animalele, cât și oamenii.
Vaccinul antirabic este obligatoriu pentru câini în România și oferit gratuit prin campanii derulate periodic de ANSVSA. În afara acestor campanii, proprietarii câinilor trebuie să suporte costurile serului antirabic. Refuzul vaccinării se sancționează cu amenzi cuprinse între 1.200 și 2.400 de lei pentru persoanele fizice.
Prima doză se poate administra câinilor începând cu vârsta de 3 luni, iar imunitatea se dezvoltă în termen de 14 zile de la vaccin. În acest interval, se recomandă evitarea contactului cu alte animale. Rapelul este obligatoriu anual.
Câinii cu stăpân pot fi vaccinați numai dacă sunt microcipați și înregistrați în RECS (Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân). În cazul altor animale de companie, cum ar fi pisicile, vaccinarea antirabică se recomandă mai ales dacă trăiesc în zone cu risc sau au acces afară.
Dacă animalul de companie a fost mușcat de un animal suspect de turbare, se recomandă administrarea unei doze noi de vaccin, chiar dacă are vaccinarea antirabică la zi. De asemenea, trebuie ţinut sub observaţie pentru cel puțin 45 de zile.
În situația în care câinele sau pisica nu a fost vaccinată deloc împotriva rabiei și a intrat în contact cu un animal turbat, poate fi necesară eutanasierea sau punerea sub izolare strictă pentru o perioadă de 6 luni.
Vaccinarea antirabică nu este recomandată de rutină pentru bovine, ovine, caprine și suine, deoarece riscul de infectare rămâne mult mai scăzut în cazul lor. Serul li se administrează doar în cazuri excepționale, când riscul de expunere la rabie devine crescut.
Când trebuie să facă oamenii vaccin antirabic
Vaccinarea împotriva rabiei este recomandată oamenilor în două situații:
- Profilactic, pentru persoanele cu risc crescut de infectare, cum ar fi: personalul sanitar-veterinar, personalul din laborator care manipulează materiale contaminate sau susceptibile de a fi contaminate cu rabie și persoanele (adulți și copii) care călătoresc în regiuni cu risc ridicat de expunere la rabie;
- Post-expunere, după o mușcătură sau zgârietură a unui animal suspect sau confirmat cu rabie. Poate fi administrat tuturor categoriilor de persoane, inclusiv copiilor și gravidelor.
Vaccinarea post-expunere poate preveni rabia la om cu o eficiență de aproape 100% dacă este administrat prompt și corect. Se recomandă o serie de 5 injecții într-un interval de 28 de zile astfel: zilele 0, 3, 7, 14 și 28. Prima doză este indicată în primele 48 de ore de la mușcătură. Serul se injectează adulților în braț, iar copiilor, în coapsă.
Bucureștenii se pot vaccina gratuit la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, iar cei din provincie trebuie să meargă la cel mai apropiat spital. În anumite situații, tratamentul post-expunere poate include și imunoglobulină antirabică administrată injectabil, concomitent cu vaccinul antirabic. Aceasta are rolul de a neutraliza virusul înainte să ajungă în sistemul nervos central. Mușcăturile în zone cu inervație bogată (cap, față, gât, mâini și organe genitale) și mușcăturile sau zgârieturile de lilieci au indicație de imunoglobulină antirabică.
Pentru vaccinarea profilactică, schema convențională de administrare a vaccinului antirabic include 3 doze intramusculare în zilele 0, 7 și 21 (sau 28).
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
