Ortorexia sau obsesia pentru mâncarea sănătoasă. De ce e periculoasă și cum se tratează

Alimentația sănătoasă și naturală este foarte importantă și ar trebui să ne preocupe în orice etapă a vieții. Medicii și nutriționiștii o recomandă pentru menținerea unei stări bune de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor. 

Uneori, grija de a mânca sănătos merge prea departe și ajunge obsesie. Preocuparea patologică pentru alimentație sănătoasă este cunoscută ca ortorexie nervoasă și este o tulburare de alimentație descrisă relativ recent. 

Denumirea sa, care se traduce din greacă prin ortho – corect și orexi – apetit, a fost propusă în 1997 de medicul american Steven Bratman, ca răspuns la numărul tot mai mare de pacienți care dezvoltau o fixație pentru alimentația sănătoasă sau corectă.

Ce este ortorexia

Ortorexia este o tulburare înrudită cu anorexia, dar nu a fost recunoscută oficial deocamdată în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5). În lipsa unor criterii formale de diagnostic, numărul exact de persoane care suferă de ortorexie este dificil de estimat, conform National Eating Disorders Association (NEDA), organizație americană dedicată prevenirii tulburărilor de alimentație.

Nu este clar dacă ortorexia poate fi considerată o tulburare de alimentație distinctă, o formă de anorexie nervoasă sau o formă de tulburare obsesiv-compulsivă. Studiile au arătat că multe persoane cu ortorexie au și tulburare obsesiv-compulsivă. 

Un lucru cert este că medicii clinicieni observă ortorexia la un număr tot mai mare de pacienți, susține terapeutul Jennifer Rollin, fondatorul Eating Disorder Center din Rockville, SUA, într-un interviu pentru CNN. 

Cum recunoști semnele ortorexiei

Efortul de a respecta principiile unei alimentații sănătoase este întotdeauna apreciat și aplaudat. Însă, granița dintre o preocupare normală pentru mâncatul sănătos și una excesivă este adesea suficient de subtilă încât ortorexia să treacă neobservată. 

O persoană care suferă de această tulburare de alimentație își concentrează atenția obsesiv asupra calității și purității alimentelor pe care le consumă (dar nu și asupra cantității). Această preocupare devine atât de importantă, încât ea îi va afecta și alte aspecte ale vieții.

Iată care sunt semnele și simptomele ortorexiei și cum poți recunoaște persoanele afectate de ea, potrivit specialiștilor NEDA:

• verificarea compulsivă a listei de ingrediente și a etichetelor nutriționale ale alimentelor;
• preocuparea crescută față de efectele ingredientelor asupra sănătății;
• excluderea di dietă a unui număr tot mai mare de grupe de alimente: tot zahărul, toți carbohidrații, toate lactatele, toată carnea sau toate produsele animale;
• refuzul de a mânca altceva în afara unui grup restrâns de alimente considerate „sănătoase” sau „pure”;
• interes neobișnuit pentru alimentele consumate de alții și impactul lor asupra sănătății;
• un sentiment de superioritate în ceea ce privește nutriția proprie și lipsa de toleranță față de convingerile și obiceiurile alimentare ale altor persoane;
• nivel ridicat de perfecționism;
• preocuparea excesivă pentru meniurile servite la evenimente;
• nivel ridicat de stres atunci când alimentele „sigure” sau „sănătoase” nu sunt disponibile;
• urmărirea obsesivă a blogurilor despre alimentație și stil de viață sănătos pe rețelele sociale;
• uneori, preocupări legate de imaginea corporală;
• compromisuri psihosociale în diferite aspecte ale vieții.

Ce consecințe poate avea ortorexia

Tulburările alimentare au câteva caracteristici comune, potrivit terapeutului Jennifer Rollin. Adesea, ele implică un set de reguli rigide, fie că este vorba despre calorii, momentul consumului de alimente sau ingredientele din mâncare. În timp, persoanele cu ortorexie tind să adauge pe listă un număr tot mai mare de alimente nesănătoase, astfel că opțiunile considerate „sigure” se reduc. 

Paradoxal, restricțiile autoimpuse ajung să provoace carențe nutriționale, deși obiectivul acestei preocupări pentru alimentație este tocmai susținerea sănătății. Excluderea unor alimente sau a unor grupe întregi de alimente din dietă va duce la deficiențe de vitamine, minerale și alți nutrienți esențiali. 

Carențele nutriționale pot duce la subnutriție și scădere în greutate care ajung să afecteze sănătatea generală. Ortorexia poate provoca:

• anemie;
• slăbiciune musculară;
• afecțiuni digestive;
• ritm cardiac lent (bradicardie);
• dezechilibre hormonale;
• scăderea imunității. 

În formele sale severe, ortorexia poate pune viața în pericol. 

Impactul psihologic și social 

Consecințele negative ale ortorexiei nu se limitează la sănătatea fizică. Alimentația sănătoasă devine adesea preocuparea centrală a vieții persoanei afectate. Aceasta poate simți că valoarea sa personală depinde de capacitatea de a urma stilul de viață pe care îl consideră sănătos. Orice încălcare a regulilor autoimpuse duce la scăderea stimei de sine și generează stres și anxietate.

Izolarea socială este un alt risc al unui astfel de stil de viață. O persoană ortorexică întâmpină dificultăți în acceptarea obiceiurilor alimentare ale celor din jur și este critică în relație cu aceștia. Ea poate refuza să participe la evenimente care implică mâncare, cum ar fi întâlnirile la restaurant, dacă opțiunile alimentare nu corespund criteriilor sale. Toate acestea vor duce la probleme de relaționare și la o viață socială limitată.  

Preocuparea excesivă pentru alimentația sănătoasă este consumatoare de timp și energie. Căutarea continuă de informații despre alimente și planificarea minuțioasă a meselor pot afecta funcționarea persoanei ortorexice în viața de zi cu zi. Scăderea productivității la locul de muncă și retragerea din activitățile sociale sunt alte posibile urmări ale ortorexiei.

Cum se tratează ortorexia

Primul pas în tratarea ortorexiei îl reprezintă recunoașterea problemei, dar aceasta poate fi o provocare în condițiile în care cei afectați de ea au convingerea că duc un stil de viață echilibrat și nu observă impactul real asupra sănătății. Odată recunoscută, ortorexia este abordată ca o tulburare alimentară de tipul anorexiei și/sau ca o tulburare obsesiv-compulsivă. 

Tratamentul necesită o echipă multidisciplinară care include un medic, un psihoterapeut și un nutriționist. Tratamentul medical se impune în cazurile severe de ortorexie, când deficiențele nutriționale au generat complicații. În astfel de cazuri, este necesar monitorizarea medicală a stării nutriționale.

Prin psihoterapie pot fi gestionate unele tulburări asociate ortorexiei precum anxietatea, depresia sau tulburarea obsesiv-compulsivă. Prin terapie, gândurile distorsionate legate de alimentație și sănătate pot fi abordate și modificate. Persoana cu ortorexie poate învăța tehnici de gestionare a anxietății și strategii de a face față situațiilor sociale care implică alimentație.

Cu sprijin nutrițional, se poate stabili un plan alimentar echilibrat, care să satisfacă nevoile nutriționale individuale, dar fără a fi restrictiv sau obsesiv. Specialistul în nutriție poate susține persoana cu ortorexie să dezvolte o relație sănătoasă cu mâncarea și să recapete controlul asupra alimentației proprii.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.