Anumite alimente conține metale grele, care pot ridica semne de îngrijorare dacă se acumulează în cantități mari în organism. Dieta diversificată și testele specifice pot preveni eventualele riscuri pentru sănătate. Radu Țincu, medic toxicolog, a fost invitatul doctorului Mihail Pautov, în episodul 1, din sezonul 6, MediCOOL. Citește despre metalele grele din alimente.
Radu Țincu a explicat de ce fructele de mare, carnea de pește și orezul rețin metale grele, cum poți preveni depozitarea acestor substanțe în corp, ce teste se fac pentru a putea depista valorile anormale și ce simptome provoacă intoxicația.
Metalele grele din alimente
Consumul de pește și fructe de mare este sănătos, dar aceste alimente conțin metale grele deoarece apa din mări și oceane le are în compoziție. Cea mai importantă cantitate provine din activitățile industriale, precum deversările de produse petroliere în ape. Pe lângă intervențiile oamenilor, există surse naturale pentru aceste substanțe, cum ar fi erupțiile vulcanice și incendiile de pădure.
În comparație cu peștele, fructele de mare au mai puține metale grele. De exemplu, creveții pot fi consumați în siguranță. Aceștia au devenit populari deoarece se vând la prețuri reduse și se găsesc mult mai ușor.
,,Cu cât peștele este mai mare, mai evoluat în lanțul filogenetic, cu atât este mai încărcat cu metale grele pentru că mănâncă mai multe vietăți care la rândul lor le conțin. Sardina are până la 200 de ori mai puține metale grele, comparativ cu rechinul. Cu cât peștele are mai mult țesut adipos, cu atât are mai multe metale grele pentru că o parte din ele se depozitează în țesutul adipos. De exemplu, un somn de 70 de kilograme va avea mai multe, comparativ cu un pește care nu conține atât de mult țesut adipos.”
– Radu Țincu, medic toxicolog
-Contează ce aleg: pește de ocean sau pește de apă dulce?
-În mod normal, peștele de ocean conține mai multe metale grele pentru că oceanele le acumulează din toate fluviile. Se produce o circulație naturală a acestor substanțe către zona oceanelor. Există zone protejate, unde se fac controale foarte importante cu privire la cantitatea, pe care o regăsești în ape. Sunt zone contaminate în Asia și India, pentru că acolo se aplică o legislație foarte laxă cu privire la nivelurile maxime admise.
Nu se poate spune care specii de pește din țară pot fi mai sigure pentru consum deoarece cercetătorii nu dispun de suficiente date toxicologice în România pentru a ști dacă la nivelul Dunării sau în alte ape se găsesc metale grele.
Multe persoane se întreabă dacă să aleagă pentru consum pește de acvacultură sau pește pescuit din oceane. Acestea încearcă să evite metalele grele din alimente. În acest caz, se recomandă ca în alimentație să mănânci diversificat, mai exact să consumi: pește din mai multe zone ale globului, pește de acvacultură și pește de captură.
,,Trebuie să facem o combinație pentru că riscul să ne expunem la același toxic o perioadă lungă de timp scade. Am avut pacienți care au ținut cură de slăbire cu ton. După două săptămăni de cură de slăbire cu ton, nivelurile erau mult mai mari comparativ cu perioada de dinainte.” – Radu Țincu, medic toxicolog
Metode de depistare a intoxicației
Intoxicația cu mercur prezintă anumite simptome specifice. Mercurul este un neurotoxic. Se depune la nivelul creierului, în structura sistemului nervos central. Din acest loc, își exercită toxicitatea, prin: simptome neurologice, simptome neurocognitive, scăderea capacității de atenție, reducerea capacității de memorie și diminuarea capacității de gândire.
Metalele grele din alimente, în cantități mari, pot duce la apariția unor parestezii, mai exact o toxicitate periferică, asemănătoare cu o polineuropatie. Astfel se pot simți: furnicături pe piele, senzație de piele rece sau senzație de piele caldă. De exemplu, sunt persoane de 35-40 de ani, care prezintă o ceață mentală, inexplicabilă și total neconcordantă cu vârsta.
-Cum poți să afli dacă ai o intoxicație cu mercur?
-Există o analiză pentru intoxicația cu mercur. Se poate face probă tisulară, mai exact proba firului de păr. În firul de păr se înmagazinează o parte dintre aceste metale grele. Se poate lua proba din sânge, pentru a vedea cantitatea circulantă în acel moment și o probă urinară pentru a identifica dacă există în excreție metale grele. Întotdeauna analizele se corelează. Spre exemplu, mercurul stă în sânge, undeva la 60 de zile. După care, se depozitează. Poți să ai o probă din sânge normală, dar de fapt, în depozite în creier, cantitatea de mercur să fie mare. Atunci se face o corelație între proba tisulară, proba din sânge și proba urinară.
-Dacă un pacient ajunge să aibă o cantitate mai mare de mercur ce soluții există?
-Mercurul se depozitează și rămâne aproximativ 20 de ani în depozite. Din acele depozite, timp de 20 de ani își exercită toxicitatea. În primul rând, se identifică sursa. Dacă sursa este alimentară se reduce aportul de mercur pe care îl iei din alimente. Ulterior, în funcție de simptomatologie și nivelul pe care pacientul îl are, acesta începe un tratament. Generic se numește chelator, o substanță care cuplează mercurul și-l elimină din corp. În mare parte, aceste expuneri de joasă toxicitate se tratează cu o terapie orală, sub formă de pastile. Dacă manifestă o intoxicație severă se poate recurge la chelatoare intravenoase.
Acumulările de arsenic
Orezul acumulează arsenic, fiind printre metalele grele din alimente. Arsenicul se regăsește deseori în ape, de aceea acestea se verifică frecvent. Zona asiatică întâmpină anumite probleme cu nivelul de mercur din apă. Când orezăriile se inundă cu apă care conține arsenic, orezul are la rândul său arsenic.
-Cât de mult orez ar trebui să mănânci ca să ai o problemă cu cantitatea de arsenic?
-Evident că trebuie să mănânci frecvent orez cu același tip de contaminare pentru a depozita o cantitate mare în organism. Metalele din corp se acumulează pentru că acesta nu are capacitatea să le elimine. Atunci, într-un interval de 10-15 ani, dacă le acumulezi constant din diferite zone, la un moment dat se poate să te confrunți cu probleme de toxicitate.
,,Ceea ce cred că ar trebui să ne sperie un pic este efectul pe termen mediu și lung. Toate aceste metale grele sunt cancerigene.” – Radu Țincu, medic toxicolog
Pentru a preveni intoxicația cauzată de metalele grele din alimente se recomandă: să urmezi o alimentație diversificată, să eviți constipația deoarece constipația crește riscul de absorbție al acestor substanțe chimice din interiorul tubului digestiv și atunci când ai o simptomatologie care nu poate fi explicată de nicio altă specialitate, să apelezi la toxicolog.
Ai aici toate edițiile sezonului 6 MediCOOL, emisiune difuzată de Antena 1 și disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
