Înțepătura de căpușă: ce complicații poate da și ce ai de făcut

Înțepătura de căpușă este periculoasă prin riscul de transmitere a unor boli infecțioase grave. Ele se hrănesc cu sânge de mamifere și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri. În timpul hrănirii, căpușele pot transmite agenți patogeni în sângele gazdei. 

Există câteva sute de specii de căpușe, dar numai câteva dintre ele transmit boli la om. În Europa și în România, cea mai răspândită este specia Ixodes ricinus. Căpușele adulte din această specie au o culoare roșu-brun, iar femelele capătă o culoare cenușie după ce se hrănește.

Riscul de infectare după o înțepătură de căpușă variază foarte mult de la o regiune la alta a Globului și a fiecărei țări în parte. Procentul căpușelor infectate cu bacteria care provoacă boala Lyme, de exemplu, variază între 1% și 50% de la o regiune la alta, potrivit statisticilor publicate de Johns Hopkins Medicine.

Ce simptome provoacă înțepătura de căpușă

Spre deosebire de înțepăturile altor insecte, cele de căpușă nu sunt dureroase și nu provoacă mâncărimi. Saliva căpușelor conține o substanță antiinflamatoare care atenuează durerea. Acesta este motivul pentru care oamenii nu simt înțepătura și descoperă întâmplător insecta pe corp, la o examinare a pielii. După extragerea ei, zona rămâne inflamată timp de câteva zile, având aspectul unei ciupituri.

Înțepătura de căpușă nu creează disconfort și nu este, în sine, periculoasă. Infecțiile grave pe care le poate transmite sunt alarmante. Potrivit informațiilor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în Europa, bolile transmise de căpușe la oameni sunt:

Boala Lyme

Această afecțiune este cunoscută și ca borelioză, de la numele bacteriei care o provoacă: Borrelia burgdorferi. Netratată, ea afectează inima, articulațiile și sistemul nervos. Însă, cele mai multe cazuri se pot trata cu succes prin administrarea de antibiotice timp de câteva săptămâni. Doar 2-3% dintre cei infectați ajung la forma severă a bolii, care produce tulburări neurologice grave. 

Simptomele bolii apar, de obicei, la 30 de zile de la înțepătura de căpușă, potrivit INSP. Acestea sunt:

• o erupție cutanată de culoare roșie, sub forma unui inel în jurul înțepăturii. Ea poartă numele de eritem migrator și își mărește treptat diametrul, ajungând uneori până la 30 de centimetri. Eritemul are o culoare mai deschisă în centru și contur roșu;
• simptome asemănătoare celor din gripă: febră, oboseală și dureri de cap.

Aspectul eritemului migrator cauzat de înțepătura de căpușă / Shutterstock

Encefalita de căpușe 

Encefalita transmisă de căpușe este provocat de un virus care afectează sistemul nervos. În formele grave, ea are simptome similare meningitei și produce complicații neurologice de lungă durată. Nu există un tratament împotriva acestei boli și poate fi fatală.

Simptomele encefalitei apar, de obicei, în 4 săptămâni de la înțepătura de căpușă. Acestea sunt: 

• febră;
• oboseală;
• dureri de cap;
• dureri musculare;
• greață.

Febra recurentă

Această afecțiune poate duce la complicații neurologice precum meningita sau paralizia facială, la probleme oculare și articulare. Febra recurentă este cauzată de o bacterie și se tratează cu antibiotice. 

Simptomele apar, de obicei, la 3 săptămâni de la înțepătura de căpușă. Boala se manifestă prin:

• episoade repetate de febră ridicată (peste 39°C). Ea se instalează brusc și fiecare episod febril durează între 3 și 6 zile; 
• dureri de cap, musculare și de articulații;
• greață. 

Febra hemoragică Crimeea-Congo

O boală virală severă și adesea fatală, febra hemoragică Crimeea-Congo provoacă hemoragii nazale, gingivale și interne în cazurile severe. Nu există un tratament împotriva acestei afecțiuni

Simptomele inițiale ale bolii apar în 30 de zile de la înțepătura de căpușă. Acestea sunt:

• febră;
• dureri musculare;
• amețeli;
• dureri abdominale;
• vărsături.

Cum se scoate corect o căpușă

Cu cât îndepărtăm mai repede căpușa din piele, cu atât riscul de a transmite bacterii și virusuri este mai mic. Probabilitatea de infectare crește după 24-48 de ore de la momentul înțepăturii. Dacă insecta rămâne în piele mai puțin de 24 de ore, este extrem de puțin probabil să ne infecteze cu boala Lyme, potrivit specialiștilor Centrului american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC). Îndepărtarea rapidă a căpușei nu previne însă celelalte boli, care se transmit mai rapid decât Lyme. 

Tehnica prin care scoatem căpușa din piele influențează, de asemenea, într-o mare măsură riscul de infectare. O extragere incorectă poate crește foarte mult acest risc, iar una dintre cele mai frecvente greșeli este să aplicăm pe ea diferite substanțe pentru a amorți căpușa astfel încât să se desprindă singură din piele. 

Cele mai folosite sunt bețele de chibrit (se crede că fosforul pe care îl conțin ar îndepărta căpușele din piele), alcoolul, acetona, uleiul sau vaselina. Aceste soluții nu doar că nu ajută, dar sunt iritante și pot stimula căpușa să elibereze în piele un eventual agent patogen, potrivit specialiștilor Lyme Disease Association. Aplicarea de presiune pe căpușă este, de asemenea, contraindicată, având aceleași riscuri.

Iată care sunt recomandările Lyme Disease Association pentru o extragere corectă a căpușelor din piele.

• Nu arde și nu aplica nicio substanță pe căpușă;
• Nu prinde tare, nu strânge și nu răsuci corpul căpușei;
• Prinde căpușa aproape de piele cu o pensetă;
• Trage căpușa în sus, drept;
• Dezinfectează pielea cu un antiseptic;
• Dezinfectează penseta;
• Spală-te bine pe mâini după această manevră;
• Consultă întotdeauna un medic pentru teste și tratament;

Ce pensetă e recomandată

Pentru o extragere corectă, este indicat să folosești o pensetă specială pentru căpușe (foto), al cărei vârf are forma unui cârlig. Astfel de pensete sunt disponibile în magazinele fizice și online cu prețuri de la 7 lei la 33 de lei. Dacă nu ai la dispoziție o pensetă pentru îndepărtat căpușe, poți folosi una de tip cosmetic, cu vârf ascuțit. 

Pensetă specială pentru extragerea căpușelor / Shutterstock

Manevrele corecte de extragere 

Pentru a reduce riscul de infectare, este importantă extragerea capului insectei din pielea gazdei. Saliva căpușei poate conține agenți patogeni și riști ca ea să fie eliberată în piele dacă nu îndepărtezi și capul insectei din piele. Prin urmare, probabilitatea de infectare crește când căpușa nu este extrasă în întregime. Cleștii acesteia nu ridică probleme dacă rămân în piele, fiindcă nu sunt purtători de agenți patogeni.

Contrar unor opinii, răsucirea căpușei în piele, cu penseta, nu o desprinde mai ușor. Prin această manevră, există riscul ca insecta să se rupă, iar capul să nu mai poată fi extras. Dacă extragerea acasă nu este posibilă, ea se poate realiza în cabinetele medicale sau în spitale, de către medici chirurgi. 

Analiza căpușei în laborator

După extragere, poți testa căpușa în laborator pentru a verifica dacă este purtătoarea bacteriei care provoacă boala Lyme. Dacă vrei să faci această testare, pune căpușa (vie, de preferat) pe un tampon de vată umezită și păstreaz-o într-un recipient sau într-o pungă cu fermoar până ajungi la un laborator. 

Testul se numește Borrelia burgdorferi ADN din căpușă și nu este decontat de casa de asigurări de sănătate. Prețul lui variază între 320 de lei și 365 de lei, în funcție de laborator. 

Tratamentul preventiv pentru înțepătura de căpușă

Medicii din România recomandă un tratament profilactic cu antibiotice pentru a preveni borelioza, conform Protocolului de profilaxie post mușcătură de căpușă emis de Ministerul Sănătății. 

Indiferent de intervalul scurs între fixarea în piele și extragerea insectei, este indicată administrarea unui antibiotic astfel:

• Adulți: doxiciclină 200 mg în priză unică, respectiv două comprimate a câte 100 mg;
• Copii mai mari de 8 ani: doxiciclină 4 mg/kg corp (maximum 200 mg), în priză unică;
• Copii cu vârsta sub 8 ani: amoxicilină 50 mg/kg corp, în 3 prize/zi, timp de o zi sau claritromicină (în caz de alergie la betalactamine) 15 mg/kg corp, în doză unică. 

Profilaxia antitetanică (vaccinul antitetanos) nu este recomandată pentru înțepătura de căpușă, mai precizează protocolul. 

Analize pentru înțepătura de căpușă

În următoarele săptămâni de la înțepătura de căpușă, trebuie să urmărești posibile semne și simptome ale bolilor transmise de această insectă: 

• febră;
• erupții pe piele;
• dureri de cap, musculare sau articulare;
• amețeli;
• greață;
• vărsături.

Eritemul migrator specific bolii Lyme nu apare în toate cazurile de infectare. Potrivit INSP, între 60% și 80% dintre persoanele infectate cu Borrelia burgdorferi au acest simptom distinctiv al bolii. Mai mult, borelioza poate rămâne asimptomatică până în stadiile avansate, când eficiența tratamentului este limitată. Pentru aceste situații, sunt utile analizele pentru diagnosticul bolii Lyme după înțepătura de căpușă.

Detectarea anticorpilor specifici anti-Borrelia de tip IgM şi IgG este cel mai utilizat test diagnostic. Pentru o acuratețe mai mare, se recomandă ca recoltarea probei să se facă la cel puțin 21 zile de la posibila infectare, când nivelul anticorpilor atinge un vârf. 

Testarea pentru boala Lyme se realizează în două etape, astfel:

• un test inițial de screening pentru determinarea anticorpilor specifici;
• un test de confirmare, pentru situațiile în care testul de screening a a avut un rezultat pozitiv. Testul Western-Blot utilizat în această etapă are o specificitate mai mare.

Un rezultat negativ la cele două teste nu exclude infecţia cu Borrelia burgdorferi. Tratamentul profilactic cu antibiotice poate întârzia apariția anticorpilor sau stadiul bolii poate fi incipient și anticorpii nu sunt încă prezenți. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.