Indigestia apare atunci când mâncăm prea mult, prea repede sau când consumăm alimente greu de digerat. Durerea abdominală, arsurile, senzația de plenitudine, balonarea și greața pot semnala și unele afecțiuni digestive. Află ce tratamente ajută în caz de indigestie alimentară la adulți și copii.
Cunoscută și ca dispepsie, indigestia alimentară afectează frecvent adulții, dar poate apărea și la copii. Dacă te confrunți cu ea doar ocazional, nu ai motive de îngrijorare. Însă, dacă ți se întâmplă des să faci indigestie alimentară, ea devine o problemă, pentru că îți afectează alimentația, somnul și calitatea vieții, în general.
Uneori, o indigestie alimentară este simptomul unor afecțiuni digestive. În cazuri mai rare, dispepsia poate semnala o problemă mai gravă.
Care sunt simptomele de indigestie
Indigestia alimentară are manifestări variate și cu o intensitate diferită de la o persoană la alta, conform specialiștilor Johns Hopkins Medicine, din Statele Unite.
Simptomele pot include:
- senzație de sațietate instalată prea devreme în timpul mesei;
- dureri, arsuri și disconfort în partea superioară a abdomenului;
- senzație de balonare;
- eructații;
- zgomote puternice în stomac;
- greață;
- vărsături;
- diaree;
- flatulență.
Cauzele indigestiei la adulți
De cele mai multe ori, dispepsia este consecința unor obiceiuri alimentare nesănătoase. Consumul de alimente care nu ne „pică” bine la stomac, adică cele care se digeră greu, poate provoca indigestie alimentară. În această categorie intră alimentele grase, picante sau prăjite. Când mâncăm prea mult sau prea repede riscăm, de asemenea, să suferim o indigestie alimentară.
Alte cauze legate de alimentație și stil de viață pot fi:
- consumul excesiv de cofeină;
- consumul excesiv de alcool;
- consumul de alimente bogate în fibre;
- stresul intens.
Dispepsia poate fi cauzată și de anumite afecțiuni digestive care includ:
- ulcere și alte leziuni ale stomacului sau intestinului subțire;
- gastrită (inflamația mucoasei stomacului);
- boala de reflux gastroesofagian;
- infecție cu bacteria Helicobacter pylori;
- colecistită (inflamație a vezicii biliare);
- calculi biliari;
- pancreatită (inflamația pancreasului);
- gastropareză, o afecțiune care întârzie golirea stomacului după mese, frecvent întâlnită la persoanele cu diabet.
De asemenea, câteva medicamente pot să favorizeze o indigestie alimentară. Cel mai frecvent implicate sunt antibioticele și antiinflamatoarele nesteroidiene.
Cauzele indigestiei la copii
Dispepsia poate afecta și copiii, iar simptomele experimentate de ei sunt similare celor care apar la adulți. La bebeluși și copiii mici, procesul de digestie este mult diferit de al adulților, deoarece unele organe implicate în proces nu sunt complet dezvoltate.
O cauză de indigestie la bebeluși și copii o reprezintă alergiile alimentare. Consumul unor alimente alergene poate provoca simptome digestive, inclusiv dispepsie.
La copiii mai mari, indigestiile pot fi cauzate și de obiceiurile alimentare nesănătoase: consum excesiv de alimente sau băuturi, mâncat rapid sau consum de alimente grase ori prăjite. Dieta dezechilibrată, bogată în alimente procesate, dulciuri și băuturi carbogazoase poate contribui la disconfortul abdominal și la indigestie alimentară.
La fel ca în cazul adulților, stresul și anxietatea favorizează dispepsia și la cei mici. Evenimentele stresante pot afecta sistemul digestiv al copiilor, contribuind la indigestie alimentară.
Tratament pentru indigestie la adulți
Unele schimbări legate de stilul de viață pot ajuta la atenuarea simptomelor de indigestie alimentară. Măsura imediată pe care ar trebui să o iei dacă ai simptome de dispepsie este repausul alimentar. Oprește consumul de alimente timp de câteva ore pentru a permite stomacului să se refacă.
Iată câteva recomandări generale făcute de medicii Mayo Clinic:
- evită alimentele și băuturile care declanșează indigestia. Cel mai frecvent implicate sunt alimentele bogate în grăsimi, ceapa, citricele, roșiile și băuturile carbogazoase;
- consumă 5-6 mese mai mici pe zi în loc de 3 mese mari;
- mestecă foarte bine mâncarea;
- redu sau elimină consumul de alcool și cafeină;
- evită anumite analgezice, cum ar fi aspirina, ibuprofenul și naproxenul sodic;
- găsește alternative la medicamentele care provoacă indigestie;
- tine-ți sub control greutatea, pentru că excesul de kilograme pune presiune asupra abdomenului și provoacă reflux gastroesofagian;
- controlează stresul și anxietatea.
Medicamente care te ajută n caz de indigestie alimentară
Dacă dispepsia persistă, medicamentele pot ajuta. De regulă, antiacidele sunt prima opțiune. Alte medicamente care pot fi prescrise pentru a trata o indigestie alimentară sunt:
- Inhibitori ai pompei de protoni, care pot reduce cantitatea de acid secretată în stomac. Aceștia sunt recomandați atunci când indigestia se manifestă prin senzație de arsură la stomac;
- Antagoniști ai receptorilor H2, care au același efect de scădere a producției de acid gastric;
- Prokinetice, care stimulează motilitatea gastrointestinală și sunt utile în situația în care stomacul tău se golește încet;
- Antibiotice, care sunt indicate atunci când indigestia este consecința infecției cu Helicobacter pylori;
- Antidepresive sau anxiolitice, care pot atenua disconfortul cauzat de indigestie prin scăderea senzației de durere.
Remedii naturale pentru indigestie alimentară
Medicina tradițională oferă numeroase soluții împotriva indigestiei, dar eficiența lor poate varia de la o persoană la alta. Iată care sunt remediile cele mai populare:
Bicarbonatul de sodiu
Este unul dintre cele mai folosite remedii în caz de indigestie alimentară. O linguriță de bicarbonat dizolvată într-un pahar cu apă poate ajuta la neutralizarea excesului de acid din stomac și la atenuarea disconfortului gastric.
Aloe vera
Datorită proprietăților sale antiinflamatoare, sucul de aloe vera ajută la calmarea mucoasei gastrice și la reducerea iritației stomacului dacă aceasta este cauza dispepsiei.
Scorțișoara
Acest remediu are, de asemenea, un efect antiinflamator asupra mucoasei gastrice și contribuie la calmarea disconfortului asociat cu indigestia. În plus, scorțișoara stimulează secreția de enzime digestive care descompun alimentele. Ea poate fi adăugată în alimente sau consumată sub formă de ceai.
Semințele de chimen
Chimenul ajută la eliminarea gazelor din intestine. După o masă îmbelșugată, mănâncă o linguriță de semințe de chimen pentru a preveni indigestia, balonarea și alte probleme digestive cauzate de excesele alimentare.
Papaya
Acest fruct conține o enzimă numită papaină care ajută la descompunerea proteinelor și susține astfel procesele digestive.
Probioticele
Consumul de alimente bogate în probiotice sau administrarea de suplimente cu probiotice poate contribui la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale și la îmbunătățirea digestiei.
Ceaiuri pentru indigestie alimentară
Câteva ceaiuri din plante s-au dovedit benefice în gestionarea indigestiilor alimentare. Iată care dintre ele au efecte dovedite în combaterea disconfortului digestiv:
Menta
Ceaiul de mentă este considerat un remediu pentru numeroase probleme digestive. Menta relaxează musculatura intestinală, reduce senzația de balonare și flatulență, atenuează durerile abdominale și favorizează digestia.
Ghimbirul
Rădăcina de ghimbir are proprietăți antiinflamatoare, poate ajuta la reducerea senzației de greață și previne acumularea gazelor de fermentație. De asemenea, ea stimulează secreția enzimelor digestive și susține astfel procesele digestive.
Anasonul
Ceaiul de anason are proprietăți carminative, ceea ce înseamnă că atenuează durerile abdominale și favorizează evacuarea gazelor intestinale. Totodată, anasonul stimulează secreția de enzime digestive și îmbunătățește digestia.
Feniculul
Ceaiul preparat din semințe de fenicul atenuează balonarea, reduce flatulența și calmează durerile abdominale. Feniculul are proprietăți antispastice și carminative, ajutând la relaxarea mușchilor stomacului și la eliminarea gazelor intestinale.
Mușețelul
O altă plantă folosită din cele mai vechi timpuri ca remediu pentru probleme digestive, mușețelul are proprietăți antiinflamatoare și antispastice. De asemenea, el stimulează secreția enzimelor digestive.
Tratamentul indigestiei la copii
În cazul copiilor, tratamentele administrate la domiciliu sunt suficiente de obicei pentru a trata o indigestie alimentară, potrivit publicației Medical News Today. Acesta include aceleași modificări ale alimentației recomandate adulților cu dispepsie. O dietă echilibrată poate stimula digestia și contribuie la prevenirea arsurilor la stomac și a bolii de reflux gastroesofagian.
Unele obiceiuri legate de stilul de viață pot ajuta, de asemenea, la prevenirea indigestiei frecvente și la gestionarea simptomelor acesteia:
- nu lăsa copilul să se culce în decurs de 3 ore după o masă;
- menține-i capul ridicat pe o pernă în timpul somnului;
- oferă-i mai multe mese mai mici în loc de câteva mese mari.
În anumite cazuri, la recomandarea medicului, poate fi necesară administrarea de medicamente în tratamentul indigestiei. Dacă aceasta este cauzată de boala de reflux gastroesofagian, copiii pot primi medicamente antiacide, inhibitori ai pompei de protoni sau antagoniști ai receptorilor H2. pentru că nu sunt lipsite de efecte secundare, este important să discuți cu medicul despre beneficiile și riscurile utilizării pe termen lung.
Când e cazul să mergi la medic
Indigestiile ușoare și ocazionale nu sunt alarmante, potrivit medicilor Mayo Clinic. În schimb, dacă disconfortul persistă mai mult de două săptămâni, trebuie să mergi la medic pentru investigații recomandă aceștia.
E cazul să mergi la medic, de asemenea, dacă durerea este severă sau însoțită de:
- pierdere nejustificată în greutate sau lipsa poftei de mâncare;
- vărsături repetate sau vărsături cu sânge;
- scaune de culoare neagră și lipicioase;
- dificultăți la înghițire care se agravează;
- oboseală sau slăbiciune (semne de anemie).
Câteva simptome sunt considerate urgențe medicale. Mergi cât mai repede la spital sau solicită o ambulanță dacă te confrunți cu:
- senzație de lipsă de aer;
- transpirație sau durere în piept care se extinde către maxilar, gât sau braț;
- durere în piept când ești activ sau stresat.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.