Durerea în partea stângă. Care sunt cauzele posibile

Publicat: 10 septembrie 2024, 07:12

Pe partea stângă a corpului se află localizate numeroase organe și structuri anatomice care pot fi afectate de inflamații, infecții, traumatisme sau probleme de altă natură. De aceea, durerea în partea stângă poate avea o varietate de cauze. Află care sunt acestea în funcție de localizarea exactă a durerii. 

Numeroase organe și structuri anatomice sunt situate pe partea stângă a corpului nostru. Fiecare dintre ele poate dezvolta probleme specifice, de la boli infecțioase sau inflamatorii și până la traumatisme sau afecțiuni tumorale, ceea ce explică diversitatea cauzelor pentru durerea în partea stângă.

În plus, durerea poate radia dintr-o altă parte a corpului, iar acest lucru complică identificarea cauzei. De aceea, o evaluare medicală este crucială pentru a determina cu exactitate sursa durerii și pentru a primi un tratament corect. 

Cauzele durerii în partea stângă în funcție de localizarea exactă

Durerea în partea stângă nu este întotdeauna alarmantă. Ea poate fi cauzată de probleme trecătoare și minore, cum ar fi gazele intestinale, dar, la fel de bine, poate semnala afecțiuni grave, care pun viața în pericol. 

Localizarea exactă a durerii este foarte importantă pentru a determina dacă ești expus unui pericol iminent. Pentru aceasta, ai nevoie să știi ce organe și structuri se află în partea stângă a corpului:  

  • esofagul;
  • stomacul;
  • plămânul stâng;
  • coastele;
  • mușchii intercostali;
  • inima;
  • splina;
  • colonul descendent;
  • colonul sigmoid;
  • rinichiul stâng și ureterul;
  • ovarele și trompele uterine;
  • ganglionii limfatici inghinali;
  • șoldul și mușchi adiacenți.

Pentru o evaluare corectă a sursei durerii și o intervenție corespunzătoare, este esențial să iei în considerare și alte informații: 

  • tipul durerii (ascuțită sau surdă);
  • intensitatea;
  • durata (constantă sau intermitentă);
  • simptomele care o însoțesc.

Durerea în partea stângă în piept

Durerea localizată în zona pieptului este asociată adesea cu infarctul miocardic și stârnește îngrijorare, dar ea nu este întotdeauna legată de inimă. De altfel, cea mai frecventă cauză nu este atacul de cord, ci boala de reflux gastroesofagian, conform centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA.

Durerea în partea stângă în piept semnalează o problemă legată de inimă, coaste, stomac, esofag și plămâni. Cauzele sunt foarte numeroase:

Probleme cardiace

  • Boala coronariană. Numită și cardiopatie ischemică, este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și se caracterizează printr-o îngustare a arterelor coronare care furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac;
  • Disecția de arteră coronariană. O urgență medicală rară, disecția de arteră coronară reprezintă ruptura unuia dintre vasele de sânge din inimă;
  • Pericardita. Este o inflamație a pericardului care se produce ca urmare a unei infecții virale sau bacteriene. Pericardul este membrana subțire care învelește inima;
  • Cardiomiopatia hipertrofică. Reprezintă o îngroșare anormală a peretelui muscular al inimii, în special a ventriculului stâng. Ea afectează capacitatea inimii de a pompa sângele eficient;
  • Anevrismul de aortă. Acesta se produce atunci când peretele aortei se dilată, cea mai frecventă cauză fiind depunerile de grăsimi acumulate în interiorul acesteia. Aorta este cea mai mare arteră din corpul uman;

Probleme digestive

  • Ulcerul. Leziunile care se formează în mucoasa stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duodenal) definesc ulcerul;
  • Esofagita. Se referă la o inflamație a mucoasei esofagului cauzată cel mai frecvent de refluxul gastroesofagian, infecții și iritanți;
  • Hernia hiatală. Este o afecțiune în care o parte a stomacului se împinge în sus printr-o deschidere în diafragmă;
  • Gastrita. Reprezintă o inflamație a mucoasei stomacului care poate fi acută sau cronică și poate varia de la ușoară la severă. Infecția cu Helicobacter pylori este cauza cea mai frecventă;

Probleme pulmonare

  • Embolia pulmonară. Se referă la blocarea unei artere pulmonare, de obicei din cauza unui cheag de sânge care se desprinde de la nivelul venelor adânci ale picioarelor și ajunge în plămâni;
  • BPOC. Boala pulmonară obstructivă cronică se caracterizează printr-o obstrucție a căilor respiratorii care provoacă dificultăți de respirație, tuse cronică și producție excesivă de mucus;
  • Pneumonia. Reprezintă o infecție a plămânilor care provoacă inflamația și umflarea țesuturilor pulmonare. Poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau ciuperci. Pneumonia poate afecta un plămân sau pe ambii, iar durerea în partea stângă poate fi cauzată de o afectare a plămânului stâng;
  • Pleurezia. Cunoscută și ca pleurită, această afecțiune este o inflamație a pleurei, membrana care acoperă plămânii. Poate fi cauzată de infecții, boli autoimune sau traumatisme;
  • Pneumotoraxul. Este o acumulare de aer în spațiul pleural, între plămâni și peretele toracic, și duce la colapsul parțial sau complet al unui plămân. Poate fi cauzat de traumatisme sau boli pulmonare;
  • Hipertensiune pulmonară. Reprezintă o creștere anormală a presiunii în arterele pulmonare, ceea ce împiedică circulația sângelui prin plămâni. Este adesea secundară altor afecțiuni pulmonare sau cardiace;
  • Astmul. Această afecțiune cronică se caracterizează prin inflamația și îngustarea căilor respiratorii. Astmul provoacă dificultăți de respirație, tuse și respirație șuierătoare;
  • Cancerul pulmonar. Este principala cauză de deces provocată de cancer în România și în Europa. 

Probleme legate de coaste și mușchi

  • Fracturile de coaste. Accidentele rutiere, căderile sau loviturile puternice pot fisura coastele. De obicei, fracturile de coaste se vindecă de la sine;
  • Întinderile musculare. Când facem mișcări bruște, ridicăm greutăți mari sau depunem un efort fizic intens, mușchii intercostali se pot contracta excesiv. Tratamentul implică aplicarea de comprese reci, administrarea de antiinflamatoare și odihnă;
  • Costocondrita. Reprezintă inflamația cartilajului care leagă coastele de stern (osul pieptului). Durerea toracică se agravează la mișcare și se tratează cu medicamente antiinflamatoare și odihnă. Traumatismele, efortul fizic excesiv și infecțiile sunt cauzele cele mai frecvente. 

Durerea în partea stângă în piept poate avea și cauze psihologice. Atacul de panică, de exemplu, provoacă durere și presiune toracică, dificultăți de respirație și palpitații.

Durerea în partea stângă sub coaste

În partea stângă a abdomenului, sub coaste, se află mai multe organe și structuri importante. Durerea resimțită pe această zonă poate semnala o varietate de probleme, de la afecțiuni minore și până la probleme medicale grave. Acestea includ:

  • Splina mărită. Denumită medical splenomegalie, splina mărită nu provoacă întotdeauna simptome, dar atunci când devine dureroasă, pot apărea complicații. Cauzele splenomegaliei sunt infecțiile, bolile hematologice și afecțiunile hepatice;
  • Ruptura de splină. Lezarea sau ruperea splinei provoacă dureri severe și bruște însoțite de senzație de amețeală și durere în umărul stâng;
  • Calculii renali și infecțiile renale. În vecinătatea splinei se află rinichiul stâng, astfel că durerea în partea stângă poate semnala și o suferință renală precum calculii și infecțiile;
  • Ulcer peptic, gastrită, boală de reflux. Cea mai mare parte a stomacului se află în partea stângă, sub coaste, imediat sub diafragmă. Prin urmare, durerea în partea stângă poate semnala o suferință gastrică pecum ulcerul peptic, gastrita sau boala de reflux;
  • Pneumonia. Durerea toracică provocată de o infecție a plămânilor poate fi resimțită nu doar în piept, ci și sub coaste, mai ales dacă afectează partea inferioară a plămânului stâng;
  • Diverticulita. La unele persoane, colonul formează mici saci sau pungi numite diverticuli. Diverticulita apare atunci când unul sau mai mulți diverticuli se inflamează sau se infectează. Când afectează colonul descendent (porțiunea aflată de-a lungul părții stângi a abdomenului), diverticulita provoacă durere în partea stângă, sub coaste.

Durerea în partea stângă jos (pelvină)

Zona pelvină este regiunea din partea inferioară a abdomenului, până la oasele pelvisului. Ea conține mai multe organe importante, cum ar fi vezica urinară, organele reproducătoare, porțiunea finală a colonului (colonul sigmoid), rectul, mușchii și ligamentele pelvine. 

Durerea în partea stângă jos poate semnala o varietate de afecțiuni care implică aceste organe și structuri:

  • Diverticulita. Diverticulii apar cel mai frecvent în colonul sigmoid, porțiunea în formă de S a colonului până la rect;
  • Sindromul intestinului iritabil. Durerea abdominală cauzată de această afecțiune poate fi resimțită oriunde pe traiectoria colonului, dar cea mai comună localizare este în zona inferioară a abdomenului, de-a lungul colonului descendent și sigmoid;
  • Constipația. Durerea în partea stângă poate fi cauzată și de acumularea de materii fecale în colonul descendent sau sigmoid;
  • Boala inflamatorie intestinală. Afecțiuni precum boala Crohn sau colita ulcerativă produc inflamație cronică în colon și dureri în partea stângă jos a abdomenului;
  • Infecțiile urinare. O infecție a vezicii urinare sau a tractului urinar inferior poate provoca dureri în partea inferioară a abdomenului, inclusiv în partea stângă jos;
  • Calculii renali. Dacă o piatră se deplasează din rinichiul stâng în jos pe ureterul stâng, poate determina durere severă și ascuțită în partea de jos a abdomenului, până în zona pelvină;
  • Chisturile ovariene. Chisturile pe ovarul stâng pot cauza dureri pelvine. Acestea devin severe dacă se răsucesc sau se rup;
  • Sarcina ectopică. O sarcină care se dezvoltă în trompa uterină stângă poate provoca durerea în partea stângă jos;
  • Endometrioza. Creșterea anormală a țesutului endometrial în afara uterului poate cauza dureri pelvine cronice. 

Durerea în zona inghinală

Zona inghinală se află mai jos de cea pelvină, unde abdomenul se întâlnește cu coapsele. Ea conține canalul inghinal, ganglionii limfatici, mușchii și ligamentele. 

Problemele în zona inghinală pot include:

  • Hernia inghinală. O hernie se formează atunci când o porțiune a intestinului sau țesutul gras pătrunde în unul dintre cele două canale inghinale, câte unul pe fiecare parte a corpului. Durerea în partea stângă poate fi cauzată de o hernie pe canalul inghinal stâng;
  • Hernia femurală. Acest tip de hernie apare în apropierea capului femural sub forma unei umflături dureroase la baza coapsei;
  • Întinderile musculare. Activitățile fizice intense pot să provoace întinderea mușchilor adductori (mușchii interiori ai coapsei) sau a altor mușchi din zona inghinală;
  • Meralgia parestezică. Inflamația sau compresia nervului cutanat femural poate cauza dureri și senzație de amorțeală în zona inghinală. Compresia este adesea determinată de pantalonii prea strâmți sau de lenjeria modelatoare;
  • Varicocelul. Reprezintă o dilatare a venelor situate la nivelul testiculelor care afectează circulația sangvină;
  • Infecția ganglionilor limfatici. Denumită limfadenopatie inghinală, această afecțiune poate fi cauzată de infecții locale cum ar fi cele cu transmitere sexuală, infecții sistemice sau afecțiuni oncologice;
  • Coxartroza. Inflamația articulației șoldului poate provoca dureri care se extind spre zona inghinală, mai ales la mers.

Ce înseamnă dacă ai durere în zona stângă după efort

Efortul fizic intens poate declanșa o durere localizată în partea stângă a abdomenului, sub coaste, care variază în intensitate de la o senzație ușoară de disconfort și până la o durere ascuțită și puternică. Se crede că această durere are la bază un spasm al diafragmei, mușchiul care separă cavitatea toracică de cea abdominală, conform Cleveland Clinic

Motivele acestui spasm care provoacă durerea în partea stângă nu sunt foarte clare. Teoria cea mai vehiculată sugerează că ar putea fi vorba despre un flux crescut de sânge către ficat și splină. O altă teorie susține că durerea este cauzată de organele interne care trag în jos diafragma. 

Un alt posibil motiv ar fi consumul de alimente înainte de activitatea fizică. Organismul direcționează o cantitate mai mare de sânge către stomac pentru a susține digestia, ceea ce reduce cantitatea de sânge în diafragmă. Este posibil, de asemenea, ca un dezechilibru al electroliților din sânge, cum ar fi calciul, potasiul și sodiul, să contribuie la apariția durerilor laterale. 

Durerea în partea stângă cauzată de efort poate fi prevenită prin efectuarea unei încălziri de 5-10 minute înainte de exerciții. Se recomandă să nu mănânci cu două ore înainte de activitatea fizică și să nu bei prea multă apă chiar înainte de exerciții, deoarece poate pune o presiune mai mare asupra diafragmei. Pentru a menține oxigenarea adecvată a mușchilor, menține o respirație profundă și regulată.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Colita ulcerativă: simptome, cauze și opțiuni de tratament
Colita ulcerativă: simptome, cauze și opțiuni de tratament
Semne mai puțin obișnuite de melanom. La ce să fii atent când analizezi alunițele de pe corp
Semne mai puțin obișnuite de melanom. La ce să fii atent când analizezi alunițele de pe corp
Hernia inghinală. Ce este, cauze, simptome și tratament
Hernia inghinală. Ce este, cauze, simptome și tratament
PARTENERI