Depresia: cum o deosebim de tristețe, cum se tratează și cum o prevenim

Cu toții ne simțim triști sau fără chef uneori în fața provocărilor de zi cu zi ale vieții, dar aceasta nu înseamnă că suferim de depresie. Este normal să avem momente din zi sau zile întregi în care suntem mai melancolici ori deprimați, însă aceste stări devin îngrijorătoare numai dacă se prelungesc mai mult de două săptămâni. 

Depresia este o tulburare afectivă foarte frecventă, dar prea puțin conștientizată. La nivel global, se estimează că 5% din populația adultă suferă de depresie – aproximativ 280 de milioane de adulți, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Mai ales dacă este recurentă și are o intensitate moderată sau severă, această tulburare afectivă poate deveni o problemă serioasă de sănătate.

În cele mai grave cazuri, depresia poate duce la suicid. Anual, peste 700.000 de oameni din întreaga lume își iau viața, iar aceasta este a patra cauză de mortalitate la tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, arată statisticile OMS. 

Ce simptome are depresia

Depresia se poate instala la aproape orice vârstă și în orice moment al vieții. Ea poate da numai o afectare ușoară și pe termen scurt sau poate avea manifestări severe și pe termen lung. Persoanele care se confruntă cu ea pot avea un singur episod depresiv sau mai multe pe parcursul vieții. 

Depresia poate fi definită prin pierderea plăcerii de a trăi, prin dezinteres pentru diferitele aspecte ale vieții care-i aduceau satisfacție înainte, prin lipsă de energie și pesimism. 

Această tulburare are câteva simptome „clasice”, însă manifestările ei pot să varieze mult de la o persoană la alta. Semnele evidente, binecunoscute sunt:

• apatia;
• tristețea profundă;
• gândurile negative;
• plânsul;
• neglijarea pasiunilor/hobby-urilor;
• dificultățile în realizarea sarcinilor de muncă;
• gândurile suicidare;
• dificultatea de a lua decizii;
• lentoare în gândire, vorbire și în mișcările corpului;
• irascibilitatea;
• anxietatea;
• lipsa energiei;
• libido scăzut;
• insomnia sau, din contră, somnul în exces (hipersomnie).

În ciuda acestor trăiri și emoții, o persoană depresivă poate continua să funcționeze aparent la fel de bine, să-și îndeplinească responsabilitățile zilnice și să bifeze sarcinile de serviciu la fel ca înainte. Chiar și relațiile sociale pot continua să se mențină la fel de bune. În astfel de cazuri, în care tulburarea nu afectează viața de zi cu zi, vorbim despre ceea ce se numește depresie funcțională. 

Persoanele care dezvoltă depresie pot avea și manifestări fizice: 

• dureri de cap;
• dureri musculare și/sau articulare;
• crampe abdominale;
• tulburări digestive;
• amețeli;
• constipație;
• scăderea sau creșterea în greutate;
• anomalii ale ciclului menstrual. 

Care sunt cauzele depresiei

În apariția depresiei sunt implicați factori genetici, psihologici sau sociali. Cu toții contribuie la riscul de a dezvolta această tulburare afectivă, în proporții variate. O persoană care are o predispoziție genetică pentru depresie poate să nu o dezvolte în lipsa unor factori psihologici sau sociali, la fel cum o altă persoană, fără risc genetic, poate suferi un episod depresiv declanșat de factori sociali, de exemplu. 

Factorii genetici în depresie

Este cunoscut faptul că depresia se moștenește din familie, factorii genetici având un rol important în declanșarea ei. 40% dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare afectivă au o predispoziție genetică pentru ea, potrivit unui studiu publicat în Revista Americană de Psihiatrie. 

Cercetătorii au reușit să identifice o genă întâlnită în familiile în care depresia are o prevalență ridicată, dar oamenii de știință cred că există mai multe gene cu rol în declanșarea acestei tulburări.

Studiile au calculat și riscul pe care îl ai de a dezvolta depresie dacă ai o rudă apropiată (părinți, frați sau surori) cu depresie. El este de două-trei ori mai mare, comparativ cu riscul persoanelor fără rude apropiate depresive. 

Sexul feminin, mai afectat

Femeile au un risc de două ori mai mare decât bărbații de a dezvolta depresie. Motivul are legătură cu hormonul feminin estrogen și fluctuațiile acestuia pe parcursul vieții.

De altfel, câteva tipuri de depresie sunt specifice sexului feminin și apar în perioadele cu schimbări hormonale importante din viața femeilor: după naștere (depresia postpartum), în timpul ciclului menstrual și în perioada de premenopauză. De asemenea, perioada pubertății este asociată cu un risc mai mare de depresie. 

Traumele declanșează depresia

Persoanele care trec prin evenimente traumatizante au un risc mai mare de a dezvolta depresie. Tulburarea poate fi declanșată de foarte multe evenimente neplăcute din viața noastră: 

• pierderea unei persoane dragi;
• abuzuri fizice și de tip psihologic;
• dificultățile financiare;
• concedierea;
• catastrofele naturale;
• bolile grave;

Toate aceste suferințe, sentimentul de nesiguranță și orice alt eveniment care are un impact puternic produc un șoc emoțional ce favorizează depresia.

Stresul favorizează depresia

Stresul cronic, prelungit pe o perioadă mai lungă de 6 luni, reprezintă încă un factor de risc pentru depresie. „Se estimează că 80% din episoadele depresive care apar pentru prima dată sunt precedate de un stres cronic semnificati”, spune psihologul Michael Treadway, profesor la Universitatea Emory, din SUA, și coordonatorul unui studiu care a analizat legătura dintre stres și depresie. 

Relația dintre stres și depresie este bidirecțională, ceea ce înseamnă că și depresia, la rândul ei, agravează stresul. 

În anotimpul rece crește riscul de depresie

Apariția depresiei poate fi influențată și de ciclul natural lumină-întuneric. În sezonul rece, ne putem confrunta cu ceea ce medicii numesc tulburare afectivă sezonieră, cunoscută și ca depresie de iarnă. Absența luminii pe o perioadă mai lungă din zi perturbă ritmul circadian și procesele biologice sau biochimice din organism, inclusiv metabolismul și secreția unor hormoni.

Simptomele depresiei de iarnă sunt cele specifice depresiei, în general, la care se adaugă: somnolență excesivă, dificultăți la trezire dimineața, somnolență în timpul zilei și alimentație în exces. Ele apar începând de toamna și persistă până la finalul iernii.

Depresia afectează și copiii

Toți copiii și adolescenții au uneori momente de tristețe și apatie. Ele sunt firești și fac parte din procesul de creștere și evoluție. Însă, când astfel de stări sunt intense și îndelungate, când ele ajung să afecteze interacțiunile lor sociale, preocupările și viața de familie, vorbim despre depresie și în cazul lor. 

La copii și adolescenți, această tulburare poate apărea pe fondul unor abuzuri, a violenței în școli, a decesului unei persoane apropiate, a violenței domestice sau a destrămării familiei, potrivit UNICEF. În cazul lor, depresia se poate instala și după o perioadă îndelungată de stres. Adesea, ea apare pe fondul unei vulnerabilități biologice – predispoziția genetică pentru depresie este întâlnită în 40-60% dintre cazuri. 

Se întâmplă adesea ca depresia copiilor și adolescenților să nu fie identificată, întrucât părinții au tendința de a le minimiza trăirile sau de a le pune pe seama etapelor de creștere. 

Ce simptome are depresia la copii și adolescenți

Unii copii și adolescenți spun că se simt „triști” sau „nefericiți”, în vreme ce alții amenință că vor să-și facă rău sau chiar să-și ia viața. Aceste amenințări trebuie luate întotdeauna în serios, fiindcă riscul de autovătămare este mai mare la ei, atenționează specialiștii UNICEF. 

Fiecare copil sau adolescent resimte diferit depresia. Simptomele cel mai frecvent întâlnite în rândul lor seamănă doar parțial cu ale adulților:

• tristețe persistentă;
• anxietate;
• irascibilitate;
• pierderea interesului pentru prieteni și activități care-i aduceau plăcere înainte;
• retragere socială și însingurare;
• sentimente de devalorizare, deznădejde și/sau vină;
• asumarea unor riscuri pe care nu și le asumau înainte;
• autovătămare și gânduri suicidare;
• oboseală sau energie scăzută;
• probleme de concentrare;
• dificultăți la îndeplinirea sarcinilor zilnice;
• schimbări ale apetitului alimentar (mâncat excesiv sau, din contră, apetit alimentar scăzut);
• schimbări ale programului de somn (insomnie sau hipersomnie);
• dureri (de cap și de stomac, cel mai frecvent) fără o cauză evidentă.

Cum se tratează depresia

Deși există astăzi tratamente eficiente pentru depresie, peste 75% dintre persoanele care trăiesc cu depresie în țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare nu primesc un tratament, arată statisticile OMS. Lipsa resurselor, dar și stigma socială asociată tulburărilor psihice sunt bariere împotriva unei abordări eficiente.

Cu tratamentul potrivit, multe persoane diagnosticate cu depresie au șansa unei vieți echilibrate și fericite. Există două abordări terapeutice: psihoterapia și terapia medicamentoasă. Cele două nu numai că nu se exclud, ci se completează reciproc. La cele două se adaugă întotdeauna și recomandările care vizează schimbarea unor obiceiuri de viață care agravează depresia și adoptarea unui stil de viață mai sănătos.

Iată care sunt opțiunile de tratament pentru depresie:

Psihoterapia 

Un psihoterapeut ne poate ajuta să identificăm soluții și să găsim resurse interne pentru gestionarea depresiei. Psihoterapia asigură o mai bună înțelegere a tulburării, a manifestărilor și a cauzelor sale. Ea accelerează procesul de vindecare.

Terapia psihologică poate fi atât un adjuvant al tratamentului medicamentos, fiind demonstrat că medicația antidepresivă asociată cu intervenția psihologică are o eficiență sporită. În formele ușoare și moderate ale acestei tulburări, psihoterapia poate chiar unica soluție terapeutică. Există două tipuri de psihoterapie care s-au dovedit eficiente în tratamentul depresiei: terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală. 

Tratamentul medicamentos

Medicamentele antidepresive se administrează la recomandarea medicului psihiatru. În depresie, anumiți neurotransmițători din creier care ne reglează dispoziția și emoțiile – serotonina, dopamina și noradrenalina-  sunt dezechilibrați. Medicamentele antidepresive funcționează prin reglarea echilibrului acestor neurotransmițători, în special pe cel al serotoninei. 

Există mai multe categorii de antidepresive, iar alegerea uneia sau a alteia se face în funcție de rezultatele urmărite, de vârsta și de problemele de sănătate asociate. Medicamentele prescrise cel mai frecvent sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRIs) și inhibitori ai recaptării serotoninei şi norepinefrinei (SNRIs). Eficiența lor este variabilă de la caz la caz, însă reprezintă tratamentul cel mai eficient în depresia severă, când se doresc rezultate rapide

Modificări ale stilului de viață

Schimbările legate de stilul de viață ar trebui să reprezinte primul pas de intervenție în depresie. În formele ușoare ale acestei tulburări, adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate fi suficientă pentru atenuarea simptomelor. Alteori, ea se asociază cu psihoterapia și tratamentul medicamentos. 

Iată care sunt cele mai importante măsuri care pot atenua, dar și preveni depresia:

Alimentația

Studiile arată că alimentele procesate ne cresc riscul de a dezvolta apariție prin două mecanisme: o dată prin aditivii alimentari care interferează cu sinteza neurotransmițătorilor în creier, iar a doua oară, prin valoarea nutrițională redusă care ne privează de câțiva nutrienți necesari bunei funcționări a sistemului nervos.

Un studiu publicat în 2017 în revista academică BMC Medicine a arătat că simptomele persoanelor diagnosticate cu depresie moderată sau severă s-au atenuat după ce au primit consiliere nutrițională și au mâncat mai sănătos timp de 3 luni. 

Pentru a preveni episoadele depresive sau a atenua simptomele acestora sunt recomandate:

• fructele și legumele proaspete, care ne asigură antioxidanți benefici pentru sănătatea creierului, arată studiile;
• cerealele integrale, care ne asigură nutrienți importanți precum seleniul – asociat cu un risc mai mic de a dezvolta depresie;
• peștele gras precum somonul, tonul sau macroul, care ne asigură vitamina D, vitamina B12 şi acizi graşi omega 3, cu toții importanți pentru sistemul nervos.

Evitarea alcoolului

În ciuda senzației că băuturile alcoolice ne-ar putea asigura o evadare din stările neplăcute de dispoziție, ele sunt, de fapt, un factor declanșator pentru depresie. Alcoolul o poate declanșa sau poate agrava simptomele existente. De aceea, persoanelor care au o predispoziție către depresie sau care trec printr-un episod depresiv le este contraindicat consumul de alcool. 

Odihna suficientă

Lipsa somnului este o complicație frecventă a depresiei. Unele persoane au dificultăți la adormire, în vreme ce altele se trezesc în toiul nopții și nu mai pot adormi din nou.

Oboseala cauzată de problemele de somn agravează simptomele depresiei. De aceea, îmbunătățirea duratei și calității somnului trebuie să fie parte a intervenției terapeutice. Crearea unei rutine a somnului, cu ore fixe de culcare și trezire, evitarea consumului de cafeină și diferitele tehnici de relaxare pot ajuta în acest sens.

Sportul și exercițiile de relaxare

O persoană care suferă de depresie își găsește greu voința și motivația de a face exerciții fizice, însă efortul va merita. Activitatea fizică stimulează secreția unor antidepresive naturale: endorfinele și dopamina. 30 de minute de exerciții fizice practicate de 3-5 ori pe săptămână sunt suficiente pentru a crește rezistența la stres, demonstrează un studiu.

Exercițiile de relaxare și diferitele tehnici de meditație sunt alte metode prin care poate fi redus nivelul de stres și atenuată anxietatea care însoțește deseori depresia.

Viața socială și profesională

Pentru a preveni depresia sau a ieși mai ușor dintr-un episod depresiv, este important să rămâi conectat cu oamenii apropiați – familia și prietenii. Sentimentul de apartenență ne ajută să ne gestionăm mai ușor emoțiile negative. 

Viața profesională este importantă și ea pentru a ne simți utili și a obține satisfacție, însă la fel de important este și nivelul de stres pe care ni-l generează. Un serviciu care nu ne aduce satisfacții și ne menține într-o stare permanentă de stres nu poate fi benefic. Dacă reușim să păstrăm un echilibru între ariile cele mai importante ale vieții, avem toate șansele să prevenim o depresie sau să-i gestionăm mai ușor manifestările. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.