Dependența de mâncare: ce o declanșează și cum o recunoști

Mâncarea este o nevoie de bază, necesară pentru a susține funcțiile corpului. Atunci când corpul are nevoie de energie și nutrienți, apare senzația de foame. Dependența de mâncare implică un consum excesiv și compulsiv de hrană, dincolo de nevoia biologică. 

În ce măsură se poate numi acest comportament „dependență” este un subiect controversat. Unii specialiști sunt de părere că termenul ar trebui rezervat pentru problemele legate de abuzul de substanțe precum alcoolul sau drogurile și că ar fi mai degrabă o tulburare comportamentală. De altfel, dependența de mâncare nu este recunoscută ca dependență în manualele de diagnostic al tulburărilor mintale, alături de altele, precum cea de alcool sau de droguri.

Cum se instalează dependența de mâncare

„Dependență” nu este cea mai bună denumire pentru această problemă de alimentație, dar ar fi corect să spunem că mâncarea poate provoca un comportament asemănător dependenței, în opinia dr. Anne Marie O’Melia, director medical și clinic la Eating Recovery Center, din Statele Unite, citată de Healthline.

În contrast, psihoterapeutul Teralyn Sell spune că este corect ca lucrurile să fie numite așa cum sunt. „Dacă nu te poți opri din a mânca ceva, mănânci în exces, te ascunzi în legătură cu ceea ce mănânci sau chiar ai simptome de sevraj, cum ar fi să te simți rău sau să ai un dezechilibru glicemic, aceasta este o dependență”, spune ea.

Este normal să poftești din când în când la un desert sau la un preparat anume, dar o simplă poftă se poate transforma în ceva mai mult de atât. Dependența de mâncare implică un comportament compulsiv de a consuma cantități excesive de alimente nesănătoase, de tip junk food, cum ar fi:

• alimente și băuturi bogate în calorii;
• alimente dulci;
• alimente sărate;
• alimente bogate în grăsimi;
• carbohidrați rafinați.

Când această compulsiune evoluează până la punctul în care devine o necesitate pentru a funcționa în viața de zi cu zi, comportamentul se transformă în mâncat compulsiv, potrivit UK Addiction Treatment Centers. Dacă suferi de mâncat compulsiv, s-ar putea să simți că nu ai control asupra poftelor alimentare. 

De cele mai multe ori, dependența de mâncare este declanșată de alimentele procesate, în special de cele care conțin cantități mari de zahăr și grăsimi. Acestea reacționează cu receptorii de dopamină ai creierului și produc senzație de plăcere. Odată ce creierul se obișnuiește să primească o cantitate excesivă de zahăr, de exemplu, poți începe să experimentezi pofte intense, ceea ce va declanșa dependența de mâncare.

Creierul asociază anumite alimente cu o recompensă rapidă și cu plăcerea. În timp, poate deveni tot mai greu să le eviți sau să le consumi în cantități moderate. Dependența de mâncare apare prin aceleași mecanisme ca dependența de droguri sau alcool.

Semnele și simptomele dependenței de mâncare

Un studiu din 2018 care a urmărit efectul mâncării asupra activității cerebrale a constatat că ea a fost similară celei observate la persoanele dependente de droguri sau alcool.

Dependența de mâncare se poate manifesta diferit de la o persoană la alta, dar există câteva simptome comune cu mâncatul compulsiv. Iată care sunt semnele tipice, conform UK Addiction Treatment Centers:

• Mănânci atunci când ești trist sau supărat pentru a încerca să te simți fericit;
• Mănânci compulsiv chiar și atunci când nu ești înfometat;
• Mănânci dincolo de punctul de sațietate;
• Ai o stare de letargie și dureri de cap din cauza consumului excesiv de zahăr, grăsimi sau sare;
• Te gândești obsesiv la următoarea masă sau când poți mânca în exces;
• Ai sentimente intense de vinovăție după episoadele de mâncat excesiv;
• Încerci să ascunzi de ceilalți mâncatul excesiv făcând acest lucru în secret;
• Ai sentimentul că nu ai control asupra poftei tale de mâncare;
• Încerci să compensezi episoadele de supraalimentare prin diete sau eliminarea caloriilor prin vărsături autoinduse, abuz de laxative, exerciții fizice în exces și altele.

Cât de frecventă este dependența de mâncare?

Foarte mulți oameni au o relație nesănătoasă cu hrana. Studiile arată că mâncatul emoțional și pierderea controlului asupra alimentației afectează un număr semnificativ de persoane. 

O analiză din 2021 pe 196.211 persoane a constatat că până la 20% dintre acestea aveau o dependență de mâncare. Riscul este mai mare la femei, la persoanele cu vârsta peste 35 de ani și la cei cu un indice de masă corporală (IMC) ridicat. O altă analiză din 2021, care a inclus 272 de studii, a confirmat această prevalență de 20%.

Studii anterioare susțin că 40% dintre persoanele care solicită intervenții bariatrice au simptomele dependenței de mâncare.

Cum ne afectează sănătatea această dependență

Dependența de mâncare poate afecta sănătatea fizică și mintală. Pentru că alimentele nesănătoase sunt cele care o declanșează de obicei, această problemă de alimentație poate contribui la apariția a numeroase boli:

• obezitate;
• diabet de tip 2;
• probleme cardiovasculare;
• cancer pancreatic;
• boala Alzheimer.

Sănătatea mintală precară poate fi atât o cauză, cât și un risc pentru dependența de mâncare. Supraalimentarea nu rezolvă problemele emoționale, ci dimpotrivă, le agravează. 

Dacă mănânci pentru a te simți mai bine, nivelul de dopamină va scădea repede și te va lăsa cu sentimente de vinovăție sau rușine. Emoțiile negative se pot agrava în timp, rezultând în probleme precum:

• stimă de sine scăzută;
• anxietate;
• depresie;
• tulburare obsesiv-compulsivă;
• tulburare de alimentație compulsivă;
• bulimie nervoasă;
• anorexie nervoasă.

Pentru a gestiona această dependență, poți avea nevoie de sprijin psihologic, consiliere nutrițională și, în unele cazuri, intervenții medicale.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.