Antena

De ce scarpini instinctiv erupțiile de pe piele. Acest obicei nu este atât de dăunător cum se credea

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 20 februarie 2025, 07:21

Scărpinatul erupțiilor care provoacă senzație de mâncărime este descurajat de obicei, din motiv că agravează inflamația pielii, încetinește vindecarea și crește riscul de infecții cutanate. Totuși, de ce te scarpini dacă acest obicei este dăunător? Potrivit unui studiu recent, el are un scop evolutiv important.

Reclamă

Scărpinatul unei erupții cutanate provoacă plăcere, deoarece distrage creierul de la senzația de mâncărime și stimulează eliberarea de serotonină, cunoscută ca „hormonul fericirii”. Însă, acest obicei instinctiv agravează inflamația pielii, ceea ce încetinește procesul de vindecare. 

De ce scarpini instinctiv erupțiile de pe piele

Riscul de leziuni este un alt motiv pentru care scărpinatul este descurajat. Rănile pe care ți le poți provoca sunt o poartă de intrare pentru bacterii și alte microorganisme care infectează pielea. În plus, scărpinatul agresiv sau îndelungat poate duce la formarea de cicatrici sau zone hiperpigmentate.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Totuși, dacă acest obicei este dăunător, de ce nu te poți abține de la scărpinat? Un studiu publicat în revista Science susține că el ar avea un rol important în evoluția organismului. Pe lângă dezavantajele sale, scărpinatul are și un beneficiu surprinzător.  

„Scărpinatul este adesea plăcut, ceea ce sugerează că acest comportament trebuie să ofere un anumit beneficiu dacă s-a menținut în procesul evolutiv. Studiul nostru ajută la rezolvarea acestui paradox”, a declarat autorul său principal, dr. Daniel Kaplan, profesor de dermatologie și imunologie la Universitatea din Pittsburgh.

Reclamă

Scărpinatul agravează inflamația

Pentru a înțelege mai bine de ce te scarpini, echipa de cercetători coordonată de dr. Kaplan a indus unor șoareci de laborator simptome asemănătoare dermatitei de contact alergice. Această afecțiune apare atunci când pielea dezvoltă o reacție alergică în urma contactului cu o anumită substanță. Inflamația și senzațiile de mâncărime ale pielii sunt principalele simptome.

Substanțele care provoacă mai frecvent dermatită de contact alergică sunt: 

  • nichelul din bijuterii;
  • latexul;
  • unele substanțe chimice din produsele de curățenie;
  • unele produse cosmetice și vopsele de păr;
  • iedera otrăvitoare și alte plante.

În cadrul experimentului, o parte dintre șoarecii de laborator au fost modificați genetic astfel încât să nu simtă senzații de mâncărimi ale pielii după expunerea la un alergen. La aceștia, inflamația urechilor a fost mai redusă decât la cei care au simțit senzația de mâncărime și s-au scărpinat. Acest lucru confirmă că scărpinatul agravează inflamația locală, ceea ce încetinește procesul de vindecare.

Reclamă

Cercetătorii au observat, de asemenea, că scărpinatul determină neuronii responsabili de perceperea durerii să elibereze o substanță chimică numită substanța P (din engl. Pain – durere), care activează mastocitele. 

Mastocitele sunt celule ale sistemului imunitar care eliberează, la rândul lor, histamină când intră în contact cu alergeni. Histamina provoacă umflarea țesuturilor și roșeață la locul reacției alergice.

În dermatita de contact, mastocitele sunt activate direct de alergeni și determină o inflamație ușoară și senzație de mâncărime, a explicat Kaplan. „Ca răspuns la scărpinat, eliberarea substanței P activează mastocitele printr-o a doua cale. Astfel, motivul pentru care scărpinatul declanșează mai multă inflamație în piele este faptul că mastocitele au fost activate sinergic prin două căi diferite”, a detaliat specialistul. 

Scărpinatul te protejează de infecții

Totuși, de ce te scarpini instinctiv, în ciuda faptului că acest obicei agravează inflamația? Cercetătorii au descoperit că scărpinatul ar avea un rol evolutiv important: activează sistemul imunitar și te protejează împotriva infecțiilor. Celulele mastocite activate prin scărpinat acționează ca un sistem de alarmă și atrag neutrofilele. Acestea sunt un tip de globule albe din sânge care combat majoritatea infecțiilor. 

Pentru a verifica dacă scărpinatul are un rol în lupta cu infecţiile, cercetătorii au realizat un alt experiment, în cadrul căruia au expus urechile șoarecilor la Staphylococcus aureus (stafilococul auriu). Această bacterie este cea mai frecventă cauză a infecțiilor cutanate, conform New York Post

Experimentul a arătat că scărpinatul reduce cantitatea de Staphylococcus aureus de pe piele. După 24 de ore, șoarecii care s-au scărpinat aveau de zece ori mai puține bacterii în comparație cu cei modificați genetic, care nu aveau receptori pentru senzații de mâncărime. 

„Descoperirea că scărpinatul îmbunătățește apărarea împotriva Staphylococcus aureus sugerează că acest comportament ar putea fi benefic în anumite contexte”, a spus Kaplan. Cu toate acestea, daunele pe care scărpinatul le provoacă pielii probabil că depășesc acest beneficiu atunci când senzația de mâncărime devine cronică, completează specialistul. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea pielii. Cum influențează bacteriile „bune” riscul de melanom
Legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea pielii. Cum influențează bacteriile „bune” riscul de melanom
Legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea pielii. Cum influențează bacteriile „bune” riscul de melanom
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
articol cu galerie foto
Dishidroza: cum arată, factori declanșatori, simptome și tratament
Dishidroza: cum arată, factori declanșatori, simptome și tratament
Dishidroza: cum arată, factori declanșatori, simptome și tratament
Reclamă
PARTENERI
icon