Recoltarea de sânge nu este o experiență plăcută, dar poți face acest proces ceva mai ușor. Dacă frica de ace este motivul pentru care eviți să faci analizele de sânge periodice, iată câteva metode prin care poți să o controlezi.
Frica de ace apare atât de frecvent, încât a primit și o denumire medicală: tripanofobie. Statisticile arată că una din zece persoane se confruntă cu această fobie, iar 2,5% dintre adulți leșină în timpul sau imediat după o recoltare de sânge.
Cum scapi de frica de ace
Prin urmare, nu este deloc neobișnuit să simți o stare de anxietate când te confrunți cu situații care implică ace, cum ar fi: recoltările de sânge, vaccinările și alte injecții.
Uneori, această frică poate provoca și simptome fizice, precum:
- senzație de amețeală;
- palpitații;
- transpirație excesivă;
- senzație de greață;
- leșin.
Tripanofobia devine o problemă atunci când te determină să eviți analizele de sânge periodice sau îngrijirile medicale de care ai avea nevoie. În astfel de cazuri, ea poate avea consecințe asupra sănătății.
Din ce cauze apare frica de ace
La fel ca multe alte tulburări de sănătate mintală, fobiile au o componentă genetică, explică Lienna Wilson, psiholog autorizat în Princeton, New Jersey, pentru publicația HuffPost. Aceasta înseamnă că, „dacă părinții sau rudele tale suferă de anxietate, este mai probabil să ai o predispoziție genetică de a dezvolta o tulburare de anxietate”, spune psihologul.
Un alt motiv pentru care unele persoane dezvoltă fobii precum frica de ace se asociază cu experiențele negative din trecut. Dacă ai trecut printr-o recoltare traumatică în copilărie, se poate ca experiența să-ți declanșeze anxietate mulți ani mai târziu.
Studiile arată că tripanofobia se manifestă mai frecvent la persoanele cu boli cronice care au nevoie de injecții sau recoltări de sânge frecvente.
Frica de ace poate fi atât de puternică, încât să provoace leșin. Această situație este numită sincopă vasovagală și apare ca o reacție fiziologică în urma unor modificări ale ritmului cardiac și tensiunii arteriale.
Frica, durerea sau vederea acului declanșează o stare de anxietate care crește activitatea sistemului nervos simpatic. Ca urmare, ritmul cardiac și tensiunea arterială se ridică temporar, pentru ca apoi să scadă brusc. În consecință, fluxul de sânge către creier se reduce și persoana afectată își pierde cunoștința.
Frica de ace poate fi gestionată astfel încât recoltările de sânge să devină mai ușor de suportat. Iată ce recomandări fac specialiștii:
Schimbă-ți percepția despre ace
Dacă frica de ace este motivul pentru care amâni mereu analizele de sânge, probabil că asociezi acele cu durerea și disconfortul. David Klemanski, psihiatru la Yale Medicine și profesor asociat de psihiatrie la Yale School of Medicine, spune că restructurarea cognitivă poate să te ajute să-ți învingi frica.
Restructurarea cognitivă se referă la schimbarea gândurilor și convingerilor negative. Această tehnică se utilizează în terapia cognitiv-comportamentală și se bazează pe ideea că modul în care gândim despre o situație influențează modul în care ne simțim și acționăm.
Pentru a scăpa de frica de ace, încearcă să scapi de convingerea că acele provoacă durere. „În schimb, ai putea încerca să-ți modifici convingerea inițială amintindu-ți că injecțiile sunt neplăcute, dar durerea este de obicei scurtă și suportabilă”, recomandă psihiatrul.
Încearcă tensiunea musculară aplicată
Dacă frica de ace îți provoacă o anxietate care te duce în pragul leșinului, exersează o tehnică numită tensiune musculară aplicată. Aceasta este recomandată de American Red Cross pentru a combate scăderea bruscă a tensiunii arteriale și leșinul în timpul recoltărilor sau donărilor de sânge.
Tensiunea musculară aplicată implică flexarea și tensionarea mușchilor mari ai corpului, cum ar fi cei de la nivelul picioarelor, brațelor și feselor. Tehnica activează sistemul cardiovascular și crește tensiunea arterială și circulația sângelui către creier.
Înainte să simți înțepătura de ac, încrucișează-ți picioarele, strânge-ți genunchii și tensionează-ți mușchii abdominali timp de cinci secunde. Apoi, relaxează-te pentru cinci secunde și repetă exercițiul. Continuă tensionarea mușchilor până când te vei simți mai relaxat.
Respiră adânc pentru a controla frica de ace
Exercițiile de respirație profundă sunt o altă metodă eficientă prin care îți poți învinge teama de proceduri care implică ace. În timpul recoltării de sânge, respiră încet și adânc. Numără până la patru la fiecare inspirație și expirație.
„Tehnicile de respirație profundă pot regla răspunsul fiziologic al corpului tău la stres și anxietate și te pot aduce într-o stare mai calmă înainte de procedură, spune dr. David Klemanski. Acestea „activează sistemul nervos parasimpatic, care poate contracara răspunsul la anxietate de tip luptă sau fugi și induce, într-o oarecare măsură, relaxarea”, detaliază psihiatrul.
Distrage-ți atenția
Dacă ai frică de ace, caută metode care să-ți ia gândul de la recoltarea de sânge, cum ar fi:
- descarcă un serial captivant pe telefon;
- ascultă un podcast;
- trimite mesaje unui prieten;
- discută cu asistenta care îți face recoltarea.
„Tehnicile de distragere pot muta atenția persoanei de la ac, reducând anxietatea și disconfortul în timpul procedurii”, spune dr. Klemanski. Prin ocuparea creierului cu o altă activitate, te vei concentra mai puțin pe seringă.
Încearcă terapia prin expunere
Dacă ai încercat toate aceste metode și frica de ace persistă, terapia cognitiv-comportamentală te poate ajuta.
„Una dintre cele mai eficiente strategii folosite pentru fobii este terapia prin expunere, o tehnică prin care o persoană este expusă treptat la lucrul de care se teme. În cazul tripanofobiei, terapeutul tău îți va cere să discuți despre diferite situații care ar putea declanșa teama de ace. Ai începe cu exerciții care provoacă un nivel de frică gestionabil și ai continua printr-o creștere treptată a intensității”, detaliază psihologul Lienna Wilson.
Scopul terapiei prin expunere este să învețe oamenii să tolereze disconfortul pe care îl simt față de ace. Metodele folosite pot implica vizionarea unor videoclipuri cu recoltări de sânge sau manevrarea unei seringi.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
