Cu ce se hrănesc celulele canceroase. Este posibil să le înfometăm? Ce rol are zahărul în dezvoltarea lor

Publicat: 11 octombrie 2024, 07:58

Celulele canceroase folosesc aceeași sursă de energie precum cele normale, sănătoase. Este zahărul responsabil pentru apariția cancerului sau pentru creșterea tumorilor maligne? Află cu ce se hrănesc celulele canceroase și în ce măsură ar trebui să limităm cantitatea de zahăr din alimentație. 

Multă vreme, a existat convingerea că zahărul din alimentație hrănește celulele canceroase și ar trebui să limitezi consumul lui dacă vrei să previi cancerul sau să oprești creșterea tumorilor maligne. 

Zahărul nu contribuie direct la formarea celulelor canceroase și nici nu accelerează creșterea unei tumori. Cu toate acestea, există o legătură indirectă între consumul de zahăr și cancer. 

Procesul prin care se hrănesc celulele canceroase. Cum diferă de celulele normale

Celulele canceroase se hrănesc în principal cu glucoză, precum celulele sănătoase din corp. Glucoza, cunoscută și ca zahăr, este principala sursă de energie a tuturor celulelor. 

Modul în care celulele canceroase și cele normale o utilizează este puțin diferit. Celulele canceroase au o rată de proliferare mult mai mare decât celulele sănătoase. Drept urmare, au nevoie de mai multă energie, conform Cancer Research UK.

Celulele canceroase folosesc mai multă glucoză deoarece o metabolizează diferit de celulele normale. Ele o captează și o utilizează mai rapid, dar mai puțin eficient pentru producerea de energie printr-un proces numit glicoliză anaerobă sau efectul Warburg. Din cauza acestui proces ineficient, celulele canceroase consumă mult mai multă glucoză decât cele normale.

Pe lângă glucoză, celulele canceroase pot folosi și alte surse de energie și au nevoie și de alți nutrienți pentru a prolifera. Iată cu ce se hrănesc celulele canceroase:

  • Acizii grași. Unele tipuri de celule canceroase pot metaboliza grăsimile, iar acizii grași le pot satisface necesarul energetic;
  • Glutamina. Acest aminoacid este folosit de multe celule canceroase pentru a-și susține creșterea și diviziunea rapidă;
  • Uridina. Un studiu publicat în revista Nature în 2023 a arătat că celulele canceroase pancreatice folosesc un metabolit numit uridină ca sursă de energie și ca substitut al glucozei;
  • Arginina. O altă cercetare susține că celulele canceroase folosesc arginina, un aminoacid semiesențial, pentru creșterea rapidă. Unele tipuri de cancer, cum ar fi melanomul, cancerul hepatic și anumite forme de cancer pancreatic, au nevoie de acest nutrient pentru a supraviețui.

De ce se spune că zahărul hrănește celulele canceroase

Glucoza folosită ca sursă de energie de către celule este un zahăr simplu, motiv pentru care în mod obișnuit poartă denumirea de „zahăr”. Deoarece celulele canceroase sunt mai dependente de glucoză decât cele sănătoase, se consideră că zahărul este cel care le hrănește. 

Cu toate acestea, zahărul hrănește și celulele normale. Glucoza reprezintă o sursă de energie esențială pentru toate celulele corpului, nu doar pentru cele canceroase. Așadar, convingerea că zahărul hrănește cancerul este o simplificare excesivă.

Zahărul vine sub multe forme. Cele mai simple sunt moleculele unice, precum glucoza și fructoza. Aceste molecule de zaharuri simple (monozaharide) se pot lega între ele pentru a forma zaharuri mai complexe. De exemplu, o moleculă de glucoză „lipită” de una de fructoză devine sucroză, mai cunoscută ca zahăr de masă.

Prin combinarea acestor molecule se pot forma lanțuri lungi care alcătuiesc zaharurile complexe numite polizaharide sau carbohidrați complecși. Aceștia sunt principala sursă de energie a organismului uman. Pe măsură ce lanțurile de zahăr devin mai lungi, își pierd gustul dulce. Polizaharidele reprezintă o mare parte a alimentelor amidonoase, precum orezul, pâinea, pastele și cartofii.

Deși unele alimente nu au un gust dulce, ele pot conține zahăr sub o formă complexă. Corpul uman poate descompune zaharurile complexe în zaharuri simple, cum ar fi glucoza, pe care o poate folosi drept combustibil.

E posibil să înfometezi celulele canceroase până la dispariția lor?

Deoarece celulele canceroase au nevoie de multă glucoză pentru a prolifera, poate părea logică deducția conform căreia eliminarea zahărului din alimentație ar trebui să stopeze creșterea cancerului și chiar să împiedice apariția acestuia. 

Din păcate, nu este atât de simplu, spun specialiștii Cancer Research UK. Celulele noastre sănătoase au nevoie și ele de glucoză, iar corpul nu poate face distincția între celulele normale și cele canceroase atunci când furnizează glucoza. În plus, nu doar zahărul le este necesar celulelor canceroase, ci și mulți alți nutrienți, cum ar fi aminoacizii și grăsimile. 

Dacă te întrebi cu ce se hrănesc celulele canceroase, gândește-te că nu există dovezi că eliminarea zahărului din alimentație îmbunătățește șansele de supraviețuire dacă ai fost diagnosticat cu cancer sau că reduce riscul de a face cancer. Dietele foarte restrictive, cu o cantitate foarte mică de carbohidrați, pot dăuna sănătății pe termen lung. 

De obicei, alimentele care conțin carbohidrați oferă surse bune de fibre și vitamine de care organismul poate fi privat. Excluderea lor nu se recomandă pacienților cu cancer, deoarece unele tratamente pot duce la pierderea în greutate și pot pune organismul sub un mare stres. O alimentație precară cauzată de diete restrictive ar putea împiedica recuperarea sau ar putea fi chiar periculoasă, atrag atenția specialiștii.

De ce ar trebui să limitezi totuși consumul de zahăr

Eliminarea zahărului din alimentație nu previne și nu tratează cancerul, dar există totuși un motiv important pentru care ar trebui să limitezi cantitatea: consumul excesiv de alimente bogate în zahăr poate duce la o creștere în greutate. 

Studiile au arătat că persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta 13 tipuri diferite de cancer:

  • cancer de sân;
  • cancer intestinal;
  • cancer pancreatic;
  • cancer esofagian;
  • cancer de vezică biliară;
  • cancer uterin;
  • cancer ovarian;
  • cancer de rinichi;
  • cancer hepatic;
  • cancer de stomac;
  • mielom multiplu (un tip de cancer de sânge);
  • meningiom (un tip de tumoare cerebrală);
  • cancer tiroidian.

De altfel, obezitatea este cea mai întâlnită cauză de cancer după fumat. Astfel, există o legătură indirectă între riscul de cancer și zahăr. 

Ce rol are alimentația în dezvoltarea neoplasmelor maligne

Alimentația poate influența riscul de cancer prin diverse mecanisme. Pe de o parte, ai nevoie de:

  • Vitamine și minerale pentru a sprijini sistemul imunitar și a preveni apariția cancerului. Nutrienți importanți în acest sens sunt în special vitamina C, vitamina E, vitamina D și seleniul;
  • Antioxidanți din legume și fructe pentru a combate stresul oxidativ care duce la deteriorarea ADN-ului celular și formarea celulelor canceroase;
  • Alimente cu proprietăți antiinflamatoare pentru a combate inflamația cronică din organism. Aceasta este un factor de risc cunoscut pentru dezvoltarea cancerului. Foarte importante sunt alimentele care conțin acizi grași Omega 3, vegetalele bogate în polifenoli și condimentele cu efecte puternic antiinflamatoare precum turmericul;
  • Fibre pentru a reduce riscul de cancer colorectal. Acestea pot fi asigurate prin consumul de cereale integrale, legume și fructe.

Pe de altă parte, ar trebui să eviți câteva alimente considerate carcinogene. Acestea nu cauzează cancer în mod direct, dar pot contribui la apariția lui prin mecanisme precum inflamația sau stresul oxidativ. Lista include:

  • Carnea roșie (vită, porc, miel), care a fost asociată cu un risc crescut de cancer colorectal;
  • Carnea procesată (mezeluri, cârnați, bacon), care a fost legată, de asemenea, cu cancerul colorectal;
  • Alimentele arse, în special carnea și amidonoasele (cartofi, pâine, orez, paste cereale), care generează compuși cu potențial cancerigen;
  • Unii îndulcitori artificiali precum aspartamul, clasificați drept posibil cancerigeni. 

De asemenea, consumul de alcool este asociat cu șapte tipuri de cancer, printre care cancerul laringian, oral, hepatic, colorectal și de sân. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Cum poți preveni obezitatea. Ce poți face pentru a evita acumularea de kilograme în plus
Cum poți preveni obezitatea. Ce poți face pentru a evita acumularea de kilograme în plus
Tot ce trebuie să știi despre zahăr: cât poți consuma zilnic, tipuri și efecte
Tot ce trebuie să știi despre zahăr: cât poți consuma zilnic, tipuri și efecte
Condimente cu proprietăți antiinflamatoare. Efectele asupra organismului
Condimente cu proprietăți antiinflamatoare. Efectele asupra organismului
PARTENERI