Bolile cronice sunt responsabile pentru 74% dintre decesele înregistrate la nivel mondial, iar numărul celor afectați de ele este în creștere. Multe dintre ele ar putea fi prevenite, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Află care sunt cele mai frecvente boli cronice, din ce cauze apar și cum pot fi prevenite.
Reclamă
Conform definiției medicale, bolile cronice sunt afecțiuni care durează mai mult de 3 luni și necesită monitorizare medicală sau limitează activitățile de zi cu zi. Ele se instalează lent, sunt de lungă durată, evoluează lent de obicei și pot afecta calitatea vieții. Majoritatea bolilor cronice nu pot fi vindecate complet, dar simptomele lor pot fi atenuate cu tratamentele disponibile.
Anual, bolile cronice fac 41 de milioane de victime la nivel mondial, însumând trei sferturi din totalul deceselor raportate, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În Europa, procentul este chiar mai mare de atât. 86% din totalul deceselor (4 milioane pe an) au legătură cu bolile cronice, potrivit statisticilor.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Perspectivele sunt îngrijorătoare, susțin reprezentanții OMS. Incidența bolilor cronice este în creștere, iar pentru a combate această tendință, educația în domeniul sănătății și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt esențiale.
Cele mai frecvente boli cronice
Deși sunt asociate cu vârsta înaintată, bolile cronice afectează persoane de toate vârstele și din toate regiunile lumii. În fiecare an, 17 milioane de oameni decedează din cauza acestor afecțiuni înaintea vârstei de 70 de ani.
Reclamă
Iată care sunt principalele categorii de boli cronice.
Bolile cardiovasculare
Cele mai frecvente dintre bolile cronice sunt cele cardiovasculare. Acestea provoacă cele mai multe decese în fiecare an: 17,9 milioane, conform OMS.
Bolile cardiovasculare includ mai multe afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge. Cele mai frecvente sunt:
Reclamă
- boala coronariană, în care arterele coronare care alimentează inima cu sânge devin îngustate sau blocate. Afecțiunea poate duce la angină pectorală sau chiar infarct miocardic;
- hipertensiunea arterială, care crește riscul de boli cardiace și accident vascular cerebral;
- insuficiența cardiacă, în care inima nu pompează eficient sângele în corp;
- aritmiile, care sunt tulburări ale ritmului cardiac, cum ar fi fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară;
- boala arterială periferică, în care se produce o îngustare a arterelor care transportă sângele de la inimă către picioare.
Cancerul
Această maladie face anual 9,3 milioane de victime la nivel global. Datorită tratamentelor tot mai eficiente, cancerul poate fi controlat pe termen lung sau chiar vindecat în unele cazuri.
În România, formele de cancer care înregistrează cea mai mare incidență sunt, conform datelor GLOBOCAN din 2022:
- cancerul colorectal;
- cancerul de sân;
- cancerul pulmonar;
- cancerul de prostată;
- cancerul de vezică urinară.
Bolile pulmonare cronice
Bolile cronice ale plămânilor fac 4,1 milioane de victime anual, potrivit OMS. Cele mai comune afecțiuni incluse în această categorie sunt:
- boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), care include, la rândul ei, două afecțiuni: bronșita cronică (o inflamație cronică a bronhiilor care provoacă tuse persistentă) și emfizemul (care distruge treptat sacii de aer din plămâni și provoacă dificultăți de respirație);
- astmul, o afecțiune inflamatorie a plămânilor care provoacă tuse recurentă și dificultăți de respirație;
- bronșiectazia, o dilatare permanentă a bronhiilor care provoacă exces de mucus și tuse cronică.
Diabetul
Această afecțiune durează de obicei toată viața și trebuie gestionată permanent pentru a preveni complicațiile sale potențial fatale, precum bolile cardiovasculare, insuficiența renală, neuropatia, tulburările de vedere și piciorul diabetic (ce poate duce la amputări).
Cea mai frecventă formă este diabetul de tip 2, care apare de obicei la vârsta adultă. În ultimele trei decenii, prevalența acestei boli cronice a crescut dramatic în toate regiunile lumii. La nivel global, 422 de milioane de oameni au diabet și 1,5 milioane de decese sunt atribuite direct acestei maladii.
Cum putem preveni bolile cronice
Bolile cronice sunt rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu și comportamentali. Dacă asupra unora dintre acești factori de risc nu putem interveni, alții pot fi modificați astfel încât să ne reducem riscul de îmbolnăvire.
Câteva comportamente de risc sunt considerate factorii principali implicați în apariția majorității bolilor cronice:
Fumatul
Acest viciu contribuie la apariția multora dintre bolile cronice, și nu doar a celor pulmonare. Substanțele din fumul de țigară deteriorează pereții arterelor și duce la îngustarea lor. Totodată, favorizează formarea plăcilor de aterom – depuneri de grăsimi care pot să ducă la infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Aceleași substanțe din fumul de țigară pot contribui la dezvoltarea unor forme de cancer, precum cel pulmonar, bucal, esofagian sau de vezică urinară. De asemenea, fumatul contribuie la apariția rezistenței la insulină, un factor de risc pentru diabetul de tip 2.
Prin renunțarea la fumat, ar putea fi prevenite anual 8 milioane de decese (inclusiv cele cauzate de fumatul pasiv), potrivit OMS.
Alimentația nesănătoasă
Consumul de grăsimi saturate și trans, de zaharuri adăugate și sare în exces contribuie la apariția multora dintre bolile cronice: diabet, obezitate, boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și depresie.
Pentru prevenirea lor, alege surse sănătoase de proteine, cum sunt carnea slabă, peștele, leguminoasele și nucile/ de asemenea, consumă o varietate de legume și fructe și optează pentru cereale integrale în locul celor rafinate.
Sedentarismul
Studiile au arătat că lipsa activității fizice crește riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, precum cancerul de colon, sân și uterin. Hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul de tip 2 sunt alte riscuri la care te expui dacă nu ești activ fizic. Tot studiile arată că persoanele care fac activitate fizică au un risc mai redus de boala coronariană.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână. Mai ales vârstnicilor le sunt recomandate de cel puțin două ori pe săptămână exerciții de creștere a forței musculare, cum sunt ridicările de greutăți.
Consumul de alcool
Alcoolul consumat în exces afectează întregul organism, dar cel mai mare impact îl are asupra creierului, inimii, ficatului și pancreasului, potrivit National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, instituție a agenției americane de cercetare National Institutes of Health (NIH).
Consumului de alcool îi sunt atribuite 3 milioane de decese anual. El se asociază cu un risc mai crescut de boli hepatice, cardiovasculare și pancreatice, diabet și unele forme de cancer – esofagian, hepatic, colorectal și mamar.
Nu există o cantitate considerată inofensivă pentru sănătate, susțin specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). El are un efect toxic și este nociv entru sănătate chiar și în cantități mici.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
