Antena

Cauzele TGP și TGO mărite. De ce cresc transaminazele

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 10 februarie 2025, 07:57

TGP și TGO sunt două enzime hepatice mai cunoscute ca transaminaze care se găsesc în principal în ficat. Evaluarea acestora prin analize de sânge furnizează informații despre starea de sănătate a ficatului și ocupă un rol foarte important în diagnosticul bolilor hepatice. Citește despre cele mai frecvente cauze ale TGP și TGO mărite. 

Reclamă

Enzimele sunt un tip de proteine care accelerează diferite reacții chimice din organism. În cazul enzimelor hepatice, aceste reacții includ producerea bilei și a substanțelor care ajută la coagularea sângelui, descompunerea alimentelor și a toxinelor, precum și combaterea infecțiilor. 

Ce sunt TGP și TGO

Transaminazele nu sunt singurele enzime produse de ficat, dar sunt primele evaluate atunci când este suspectată o afecțiune hepatică. Ele sunt implicate în metabolizarea aminoacizilor și se împart în două tipuri: 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Transaminaza glutam piruvică (TGP)

Cunoscută și ca alaninaminotransferaza (ALT), această enzimă este prezentă predominant în ficat. Deși poate fi găsită în cantități mici și în rinichi, inimă, mușchi și pancreas, ea este un indicator specific pentru leziunile hepatice. Un nivel crescut al TGP este un semn mai clar al afectării ficatului;

Reclamă

Transaminaza glutamică oxaloacetică (TGO)

Cunoscută și ca aspartataminotransferaza (AST), această enzimă se găsește atât în ficat, cât și în alte țesuturi, cum ar fi inima, creierul și rinichii. Din acest motiv, nu este un indicator specific pentru funcția hepatică. Un nivel crescut al TGO poate indica și alte afecțiuni, cum ar fi infarctul miocardic acut sau leziunile musculare.

TGO și TGP sunt crescute din cauza inflamației ficatului

Dacă te întrebi ce apar TGP și TGO mărite, gândește-te că diverși factori pot afecta ficatul, de la infecții virale, consum de alcool și până la medicamente hepatotoxice. În urma unei astfel de probleme de sănătate, se produce o reacție inflamatorie care lezează sau distruge celulele hepatice sau hepatocitele. 

Reclamă

În mod normal, enzimele hepatice rămân prezente în cantități mici în sânge, deoarece se află în interiorul celulelor hepatice. Concentrațiile normale din sânge sunt:

  • TGP: între 7 și 55 unități pe litru (U/L);
  • TGO: între 8 și 48 U/L. 

Aceste valori pot varia în funcție de laboratorul care efectuează testul. Intervalul de referință considerat relevant este cel oferit de laboratorul la care s-a efectuat testarea. 

Când hepatocitele se deteriorează, membranele lor se rup și conținutul celular, inclusiv enzimele TGP și TGO, se eliberează în fluxul sangvin.

Nivelul acestor enzime crește semnificativ pe măsură ce inflamația afectează un număr tot mai mare de celule hepatice. Prin urmare, creșterea TGP și TGO este un semnal de alarmă.

Cele mai frecvente cauze ale transaminazelor TGP și TGO mărite

Enzimele hepatice crescute indică o inflamație a ficatului care poate fi cauzată de boli hepatice și alte afecțiuni medicale, medicamente și infecții, potrivit centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA. 

Cele mai frecvente cauze ale TGP și TGO mărite sunt:

  • steatoza hepatică sau boala ficatului gras, inclusiv cea cauzată de consumul de alcool și cea non-alcoolică. Acumularea de grăsimi în ficat poate cauza inflamații;
  • hepatitele A, B, C, hepatita alcoolică și hepatita autoimună;
  • anumite medicamente, precum cele pentru scăderea colesterolului (statinele) și paracetamolul;
  • hemocromatoza, o afecțiune în care fierul se acumulează în exces în organism și se depune în diferite organe şi ţesuturi;
  • unele suplimente alimentare pe bază de plante și vitamine, precum ceaiul de tătăneasă, fierul și vitamina A.

Alte cauze ale creșterii enzimelor hepatice includ:

  • deficitul de alfa-1 antitripsină, o proteină produsă de ficat;
  • cancerul;
  • boala celiacă;
  • ciroza hepatică;
  • anemia hemolitică;
  • sindromul metabolic;
  • afecțiuni musculare, precum polimiozita;
  • boli tiroidiene;
  • boala Wilson;
  • colangita sclerozantă primară;
  • ciroza biliară primară.

Simptomele cauzate de TGP și TGO mărite

Majoritatea persoanelor care au transaminazele mărite nu prezintă simptome. Dacă afectarea ficatului este cauza creșterii TGP și TGO, pot apărea simptome precum:

  • dureri abdominale;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • senzație de greață și vărsături;
  • urină închisă la culoare;
  • oboseală nejustificată;
  • senzații de mâncărimi ale pielii;
  • icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor);
  • scaune deschise la culoare.

Ce înseamnă când doar TGP este mărită

Transaminaza glutam piruvică sau TGP este o enzimă prezentă într-o cantitate mai mare în celulele hepatice decât TGO. Atunci când doar TGP este mărită, aceasta poate însemna că există o problemă specifică legată de ficat. 

De obicei, nivelul crescut al TGP indică o inflamație hepatică, iar aceasta poate fi cauzată de:

  • hepatitele virale sau hepatita autoimună;
  • ficatul gras;
  • consumul excesiv de alcool;
  • medicamentele hepatotoxice.

Pentru o evaluare corectă a cauzelor TGP și TGO mărite, sunt necesare și alte analize de laborator și investigații suplimentare.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Silimarină pentru ficat. Ce este, mod de administrare, beneficii și contraindicații
Silimarină pentru ficat. Ce este, mod de administrare, beneficii și contraindicații
Silimarină pentru ficat. Ce este, mod de administrare, beneficii și contraindicații
articol cu video
Semnele bolilor de ficat pe piele. Ce pot indica aceste simptome vizibile
Semnele bolilor de ficat pe piele. Ce pot indica aceste simptome vizibile
Semnele bolilor de ficat pe piele. Ce pot indica aceste simptome vizibile
Există fructe care regenerează ficatul? Adevărul despre alimentația celor cu boli hepatice
Există fructe care regenerează ficatul? Adevărul despre alimentația celor cu boli hepatice
Există fructe care regenerează ficatul? Adevărul despre alimentația celor cu boli hepatice
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon