Atât alergiile alimentare, cât și intoleranțele alimentare implică o reacție negativă la anumite alimente, motiv pentru care sunt frecvent confundate. Deși au câteva simptome asemănătoare, cele două apar prin mecanisme diferite și au riscuri diferite. Citește despre diferența dintre alergie și intoleranță alimentară.
Reclamă
Alergiile alimentare și intoleranțele afectează numeroși copii și adulți din întreaga lume. Ambele provoacă probleme digestive precum durerile abdominale, diareea și senzația de greață, ceea ce face dificilă diferențierea lor. La această confuzie contribuie și faptul că anumite alimente, cum ar fi laptele de vacă și glutenul (o proteină găsită în grâu, secară și orz), pot să provoace atât reacții alergice, cât și intoleranțe.
Totuși, este o diferență foarte mare între a fi alergic sau a avea intoleranță la un aliment, potrivit medicilor American Academy of Allergy, Asthma & Immunology. Este important să cunoști diferența dintre alergie și intoleranță alimentară pentru a înțelege riscurile pe care le implică fiecare și modul în care trebuie să le gestionezi.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Cauzele alergiilor și intoleranțelor
O diferență importantă între cele două afecțiuni este legată de mecanismul de apariție. Alergiile alimentare implică sistemul imunitar. Organismul percepe în mod eronat un anumit aliment (sau o componentă a acestuia, precum o proteină) ca fiind periculos.
Sistemul imunitar produce un tip de anticorpi numiți imunoglobuline E (IgE) pentru a combate pericolul. Acești anticorpi circulă prin organism și se atașează de anumite celule care eliberează substanțe chimice precum histamina, care declanșează simptome alergice.
Reclamă
Intoleranțele alimentare nu implică sistemul imunitar. Reacția la aliment are loc în sistemul digestiv și apare atunci când organismul nu îl poate descompune corect. Acest lucru poate fi cauzat de o deficiență enzimatică, sensibilitate la aditivi alimentari sau reacții la substanțe chimice naturale din alimente. De exemplu, intoleranța la lactoză apare atunci când organismul nu produce suficientă lactază. Această enzimă este necesară pentru a descompune lactoza din produsele lactate.
Vârsta la care apar
Alergiile alimentare și intoleranțele alimentare tind să apară la vârste diferite. Deși sunt întâlnite și la adulți, alergiile afectează mai frecvent copiii, în special alergia la laptele de vacă. În multe cazuri, aceasta dispare până la vârsta adultă. Alte alergii, cum ar fi cele la arahide, pește și fructe de mare, pot persista pe viață.
Intoleranțele alimentare se pot dezvolta la orice vârstă, dar sunt mai frecvente la adulți. De exemplu, intoleranța la lactoză devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă, deoarece producția de lactază scade în mod natural.
Reclamă
Intoleranța la lactoză poate fi și temporară. Deteriorarea intestinului după o infecție sau anumite medicamente precum antibioticele sau tratamentele oncologice pot să producă un deficit de lactază care dispare de la sine după vindecarea infecției sau oprirea tratamentului.
Alimentele care declanșează alergii și intoleranțe
Există anumite alimente care pot declanșa atât reacții alergice, cât și intoleranțe alimentare. Însă, în majoritatea cazurilor, alimentele care cauzează alergii diferă de cele care provoacă intoleranțe. Unele alimente sunt cunoscute exclusiv pentru potențialul lor alergenic, în timp ce altele se asociază mai degrabă cu intoleranțele.
Alimentele care declanșează cel mai frecvent alergii sunt:
- ouăle;
- arahidele și alte nucifere;
- laptele;
- crustaceele;
- peștele;
- soia;
- grâul.
Alimentele care provoacă cel mai frecvent intoleranțe sunt:
- lactatele (lapte, brânză, iaurt, smântână);
- alimentele obținute din grâu, secară și orz, precum produsele de panificație, pastele și berea;
- alimentele bogate în histamină: brânzeturi maturate, carne afumată, pește conservat, murături, vin roșu, ciocolată;
- alimentele cu aditivi și conservanți precum glutamat monosodic, sulfiți, coloranți artificiali și îndulcitori artificiali;
- alimentele care conțin salicilați, cum ar fi unele fructe, legume, ierburi și condimente;
- leguminoasele: fasole, linte, năut, soia și mazăre;
- cofeina din cafea, ceaiuri, băuturi energizante și ciocolată.
Simptomele alergiilor și intoleranțelor
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară este dată și de simptome. De obicei, reacțiile alergice se manifestă prin:
- urticarie, senzații de mâncărimi și inflamație cutanată;
- simptome gastrointestinale: vărsături și diaree;
- dificultăți respiratorii;
- umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului.
Simptomele alergiilor alimentare se declanșează rapid, într-un interval de la câteva minute și până la câteva ore de la consumul alimentului alergen. În schimb, manifestările intoleranțelor alimentare apar mai lent, după câteva ore sau chiar zile. De regulă, acestea au simptome gastrointestinale precum:
- balonare;
- dureri abdominale;
- diaree;
- senzație de greață.
Durerile de cap și oboseala pot fi alte simptome ale intoleranțelor alimentare.
Severitatea manifestărilor depinde de cantitatea consumată din alimentul incriminat. Multe persoane cu intoleranțe alimentare pot consuma cantități mici fără a avea probleme. În schimb, alergiile pot fi declanșate chiar și de cantități foarte mici.
Riscurile alergiilor și intoleranțelor
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară vizează și riscurile asociate fiecăreia dintre aceste afecțiuni. Alergiile alimentare pot declanșa o reacție alergică severă numită anafilaxie, care se manifestă prin:
- umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului;
- dificultăți de respirație;
- respirație șuierătoare (wheezing);
- senzații de amețeală;
- scăderea tensiunii arteriale;
- ritm cardiac accelerat;
- tuse persistentă.
În formele sale grave, anafilaxia poate cauza șoc anafilactic. Acesta se manifestă printr-o scădere bruscă și periculoasă a tensiunii arteriale care poate duce la pierderea cunoștinței și insuficiență multiplă de organe cu potențial fatal dacă nu este tratat rapid.
Anafilaxia apare rapid, de obicei în câteva minute de la consumul de substanțe alergene. Deoarece chiar și cantități mici de alergen pot declanșa reacții, alergiile impun restricții alimentare stricte.
Intoleranțele alimentare provoacă disconfort, dar nu declanșează reacții care pun viața în pericol, așa că sunt mai puțin periculoase decât alergiile alimentare. Totuși, ele pot cauza alte probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi deficiențele nutriționale și malnutriția. De exemplu, intoleranța la lactoză poate afecta aportul de calciu, iar intoleranța la gluten poate reduce aportul de fibre.
Cum poți face diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Analizele medicale sunt cea mai sigură metodă pentru a deosebi o alergie alimentară de o intoleranță. Alergiile alimentare implică sistemul imunitar, iar testele urmăresc reacția acestuia la anumite alimente. Diagnosticul poate fi pus pe baza mai multor tipuri de teste:
- Testul cutanat prick, în cadrul căruia medicul înțeapă superficial pielea și aplică mici cantități de alergeni. Dacă apare o umflătură roșie sau senzație de mâncărime, testul sugerează o alergie;
- Teste de sânge care măsoară nivelul anticorpilor IgE specifici pentru un anumit alergen;
- Testul de provocare alimentară, în cadrul căruia pacientul consumă treptat cantități crescătoare dintr-un aliment suspect, dar numai sub monitorizare medicală. Acesta este cel mai precis test diagnostic pentru alergiile alimentare.
Intoleranțele pot fi mai dificil de diagnosticat, deoarece simptomele depind de tipul și cantitatea alimentelor consumate. Pentru a depista o intoleranță, medicii analizează istoricul medical al pacientului și pot recomanda anumite teste:
- Testul respirator, care este util în diagnosticul intoleranței la lactoză sau fructoză. Testul măsoară hidrogenul din respirație după consumul unui aliment suspect. Un nivel crescut indică fermentarea zahărului în intestin din cauza digestiei deficitare;
- Dieta de eliminare, în cadrul căreia alimentele suspecte se elimină și apoi reintroduse treptat după o perioadă. Acest tip de dietă ar trebui urmat numai sub supravegherea unui medic.
Pentru identificarea intoleranțelor, ar putea fi util și un jurnal alimentar, în care să fie notate alimentele consumate și momentul apariției simptomelor.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
