Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer care afectează femeile. Când este depistată în stadiu incipient, maladia poate fi vindecată. De aceea, este foarte important să-i recunoști semnele și simptomelor alarmante. Află cum se tratează și în ce măsură poate fi prevenit cancerul de sân.
Până la vârsta de 74 de ani, una din 11 femei europene va dezvolta cancer mamar. În lume, aceasta este cea mai frecventă formă de cancer, cu cele mai multe cazuri noi diagnosticate, semnalează datele Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC).
Cel mai adesea, cancerul mamar afectează femeile aflate după menopauză, cu vârsta peste 50 de ani, însă și femeile tinere pot dezvolta această maladie. 21% dintre cazurile înregistrate în Europa sunt raportate la femei cu vârsta sub 50 de ani. Cancerul de sân apare uneori și la bărbați – aceștia reprezintă aproximativ 1% din numărul total de cazuri.
Ce simptome are cancerul mamar
În jur de 70% dintre femeile diagnosticate cu această boală au descoperit problema în urma unei autoexaminări a sânilor. Verificarea lunară a aspectului sânilor în oglindă și palparea lor pe întreaga suprafață ajută adesea la depistarea unor probleme legate de aspectul și de consistența glandelor mamare.
Autoexaminarea nu trebuie să înlocuiască testele periodice de screening, recomandate în funcție de vârstă, dar este important să știi cum arată și cum se simt sânii tăi de obicei, pentru a putea observa eventuale schimbări suferite în timp, recomandă specialiștii American Cancer Society.
Iată ce semne ale cancerului de sân trebuie să cauți în timpul unei autoexaminări:
- apariția unui nodul. Acesta este cel mai frecvent simptom al cancerului de sân (deși majoritatea nodulilor sunt benigni). O masă nedureroasă, solidă și cu margini neregulate este mai probabil să fie canceroasă, dar tumorile sânului pot fi și moi, rotunjite sau chiar dureroase;
- umflarea unui sân, într-o porțiune sau în întregime, chiar dacă la palpare nu se simte niciun nodul;
- durere de sân sau de mamelon;
- piele îngroșată, uneori cu aspect de coajă de portocală;
- piele sau mamelon de culoare roșie, cu aspect uscat și descuamat;
- retracția (retragerea) mamelonului;
- scurgeri eliminate prin mamelon (incolore sau hemoragice, altele decât lapte);
- ganglioni limfatici crescuți în volum la nivelul axilei. În cancerul mamar, acești ganglioni sunt primii invadați de celulele tumorale. Uneori, acesta poate fi un semn al maladiei chiar înainte ca nodulul malign din sân să crească suficient încât să fie simțit la palpare;
Multe dintre aceste simptome pot fi cauzate și de tumori benigne (necanceroase) ale glandelor mamare. Cu toate acestea, orice formațiune nou apărută sau alte schimbări ale aspectului și consistenței sânilor trebuie investigată și tratată, dacă este cazul.
Mamografia poate depista cancerul mamar în stadiu incipient, chiar înainte de apariția simptomelor. Deși incidența cancerului de sân a crescut odată cu implementarea programelor de screening prin mamografie, rata de mortalitate a scăzut în ultimii ani datorită diagnosticului în stadiu incipient și tratamentelor tot mai eficiente. Așadar, testele periodice de screening rămân la fel de importante.
Cum se tratează cancerul mamar
Ulterior confirmării diagnosticului, strategia terapeutică se stabilește împreună cu o echipă multidisciplinară formată din specialiști în oncologie medicală, chirurgie oncologică, imagistică medicală, chirurgie plastică, anatomopatologie, dar și psihoterapie sau nutriție.
Tratamentul acestui cancer depinde de cât de avansat este stadiul bolii și de tipul cancerului, se explică în ghidul pentru pacienți al Societății Europene pentru Oncologie Medicală (ESMO).
Există 5 stadii ale cancerului de sân, de la 0 la IV, în care 0 este cel incipient. Stadiul 0 se referă la boala non-invazivă, cunoscută sub denumirea de carcinom in situ, care este limitată la ductele sau lobulilor din sân și care nu s-a răspândit în țesutul sănătos al sânului.
Stadiul cancerului de sân se stabilește în funcție de dimensiunea tumorii, de gradul de afectare al ganglionilor limfatici și de răspândirea în afara sânului și a ganglionilor limfatici în alte zone din organism. Tipul de tratament este stabilit și în funcție de anumiți markeri biologici, cum ar fi receptorii pentru hormoni și un receptor denumit HER2. Nu în ultimul rând, se ia în considerate și starea generală de sănătate a pacientei.
În funcție de aceste criterii, există mai multe opțiuni de tratament pentru cancerul mamar. Ele se asociază pentru a obține rezultate optime.
Chirurgia
Intervențiile chirurgicale recomandate în tumorile sânului sunt de mai multe tipuri:
- Lumpectomia, numită și mastectomie parțială, care se limitează la extirparea tumorii și a unei porțiuni de țesut sănătos din împrejurimi, pentru siguranță. Această intervenție este recomandată doar în cazul tumorilor mai mici, de obicei, în combinație cu radioterapie, potrivit informațiilor Europa Donna, Coaliția Europeană pentru Cancerul de Sân.
- Mastectomia unilaterală (la un singur sân), care este indicată pentru tumorile de dimensiuni mai mari. Ea presupune extirparea totală a sânului afectat de cancer. Reconstrucția acestuia se poate face în timpul mastectomiei sau ulterior;
- Mastectomia bilaterală sau preventivă presupune extirparea ambilor sâni și se recomandă atunci când riscul de cancer este foarte crescut și pentru celălalt sân, din cauza unei predispoziții genetice;
- Biopsia ganglionului santinelă, care se realizează de obicei odată cu lumpectomia sau mastectomia, dar poate fi efectuată și înainte sau după aceste intervenții. Ea presupune extirparea primului ganglion limfatic invadat de celulele tumorale, care este identificat cu ajutorul unei substanțe de contrast de culoare albastră;
- Disecția ganglionilor axilari. Dacă biopsia arată că ganglionul santinelă nu a fost afectat de cancer, nu va fi necesară extirparea tuturor ganglionilor limfatici axilari. În caz contrar, acești ganglioni trebuie îndepărtați. Intervenția are ca efect nedorit acumularea unui exces de lichide la nivelul brațului operat și umflarea lui – afecțiune numit limfedem.
Radioterapia în cancerul mamar
Această metodă de tratament care utilizează doze mari de radiații pentru distrugerea sau încetinirea creșterii celulelor tumorale este recomandată în mod deosebit după intervenția de lumpectomie, care păstrează o mare parte din țesutul mamar. Radioterapia este indicată, de asemenea, când cancerul a invadat ganglionii limfatici sau după mastectomie, când cancerul a fost extins.
Cele mai frecvente efecte secundare ale radioterapiei sunt oboseala, iritațiile pielii și umflarea zonei tratate. Ea se administrează, de regulă, 5 zile pe săptămână, timp de 3 săptămâni.
Chimioterapia
Tratamentele citostatice se administrează uneori înaintea intervenției chirurgicale, cu scopul de a micșora dimensiunile tumorii și a o face operabilă. Alteori, chimioterapia este indicată după terapia chirurgicală pentru a distruge celulele tumorale restante și nedetectabile. În acest caz, ea reduce riscul de recidivă și crește șansele de supraviețuire.
Chimioterapia este recomandată femeilor diagnosticate cu forme agresive de cancer mamar: HER2 pozitiv și triplu negativ (CSTN), potrivit Europa Donna. Aceste două tipuri de cancer au o evoluție mai rapidă și șanse mai mici de supraviețuire.
Terapia hormonală
Unele tumori ale sânului sunt hormonodependente, ceea ce înseamnă că necesită hormoni pentru a se dezvolta. Terapia hormonală presupune administrarea de medicamente care limitează sau blochează activitatea hormonilor estrogeni. Aceștia joacă un rol în apariția a cel puțin două treimi dintre cazurile de cancer mamar.
Terapia hormonală este recomandată femeilor la care s-a demonstrat prezența receptorilor de estrogen și/sau progesteron pe suprafața celulei. Această terapie poate fi administrată înainte sau după tratamentul chirurgical al cancerului de sân.
Terapii țintite anti-HER2+
În cancerul mamar HER2 pozitiv (HER2+), o proteină (cu rol de receptor) numit factor de creștere epidermică stimulează dezvoltarea tumorii maligne. Există mai multe tratamente țintite care blochează acești receptori și opresc creșterea tumorii.
În prezent, sunt disponibile 3 tipuri de anticorpi monoclonali cu acțiune țintită împotriva cancerului mamar HER2+: trastuzumab, pertuzumab și T-DM1. Ele se asociază de obicei cu chimioterapia. Împreună, cele două reduc aproape la jumătate riscul de recidivă și mortalitatea, în comparație cu chimioterapia administrată singură.
Cum poate fi prevenit cancerul mamar
Numeroase studii au asociat anumite obiceiuri legate de stilul de viață cu un risc mai mare de cancer de sân. Excesul ponderal și lipsa de activitate fizică sunt factori de risc foarte importanți în apariția acestei maladii, potrivit specialiștilor Europa Donna – Coaliția Europeană pentru Cancerul de Sân.
Pentru reducerea riscului de cancer de sân, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) face următoarele recomandări:
- practicarea activității fizice în mod regulat;
- alăptarea prelungită (minimum 2 ani);
- controlul greutății corporale;
- evitarea consumului de alcool în exces;
- evitarea fumatului și a expunerii la fumul de țigară;
- evitarea tratamentelor hormonale îndelungate;
- evitarea expunerii excesive la radiații.
Din păcate, chiar dacă acești factori de risc modificabili ar fi eliminați în totalitate, riscul de a dezvolta cancer mamar s-ar reduce cu cel mult 30%, susțin specialiștii OMS.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
