Glanda tiroidă: ce este, cum funcționează și ce probleme ne poate crea

Publicat: 6 mai 2023, 06:54

Glanda tiroidă, organul în formă de fluture situat la baza gâtului, secretă hormoni esențiali pentru buna funcționare a organismului. Dereglarea producției de hormoni tiroidieni poate crea probleme serioase de sănătate. Află care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale tiroidei și cum se tratează.

În ciuda greutății și dimensiunii reduse, glanda tiroidă are o importanță deosebită pentru sănătate. Hormonii pe care îi secretă influențează funcționarea fiecărei celule și țesut din organism. Ei îndeplinesc numeroase roluri:

  • reglează metabolismul grăsimilor și carbohidraților;
  • reglează pulsul și tensiunea arterială;
  • participă la sinteza proteinelor și la activitatea enzimatică;
  • influențează mecanismele de termoreglare ale corpului;
  • stimulează creșterea oaselor la copii;
  • asigură buna dezvoltare a sistemului nervos central al fătului și bebelușului.

Această glandă a sistemului endocrin are forma unui fluture sau a literei H, cu doi lobi de formă ovală, situați de o parte și de alta a laringelui și traheei. Dimensiunea fiecărui lob este de 5 centimetru, iar greutatea totală a glandei este de numai 5-6 grame la nou-născuți și de 25-30 de grame la adulți. 

Cum funcționează glanda tiroidă

Cei doi hormoni tiroidieni, tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), nu pot fi sintetizați de glanda tiroidă în absența iodului. Organismul nostru nu poate produce acest mineral, așa încât sursele externe, alimentare, reprezintă singura opțiune pentru asigurarea unui aport optim.

Iodul poate fi asigurat din apă și din alimente precum:

  • peștele și crustaceele;
  • produsele lactate;
  • ouăle;
  • ficatul de vită;
  • nuci;
  • ciuperci.

Pe lângă aceste surse naturale de iod, aportul optim poate fi asigurat și din alimentele iodate. În 2002, pe fondul unui deficit extins de iod al populației, România, împreună cu majoritatea statelor europene, a luat măsura iodării universale a sării destinate consumului uman. De atunci, la fabricarea pâinii și a produselor de panificație se utilizează sare iodată. 

Doctor Emin Mammadov, medic endocrinolog, a vorbit în emisiunea Medicool despre glanda tiroidă. Află din materialul video de mai jos tot ce trebuie să știi despre ea:

„Glanda tiroidă este principalul consumator de iod. Face hormoni tiroidieni. Dacă nu îi dăm iod, nu va putea face hormoni. Dacă nu va produce hormoni în cantitate optimă, începe să se mărească. Oamenilor le e frică de iod, deoarece le e frică să nu producă tiroida prea mulți hormoni. Organismul nostru are niște mecanisme de adaptare.”

Ai aici toate edițiile sezonului 4 MediCOOL, emisiune difuzată de Antena 1 și disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.

Dereglările care afectează glanda tiroidă

Pe parcursul vieții sau chiar de la naștere, glanda tiroidă poate suferi dereglări care afectează procesele de sinteză a celor doi hormoni. Femeile sunt de 5-8 ori mai predispuse la probleme tiroidiene, comparativ cu bărbații, arată informațiile American Thyroid Association (ATA). Una din 8 femei va dezvolta o boală a tiroidei pe parcursul vieții, potrivit datelor ATA.

Afecțiunile tiroidei se manifestă prin modificări ale secreției de hormoni specifici. Când nivelul lor este redus, încetinesc toate funcțiile pe care le controlează. Când nivelul crește excesiv, metabolismul devine foarte rapid. 

În fiecare dintre aceste situații, cauzele și simptomele dereglării sunt diferite. Iată care sunt cele mai frecvente boli tiroidiene și mecanismele lor de apariție:

Hipertiroidismul

Secreția excesivă de hormoni tiroidieni determină hipertiroidismul. Glanda tiroidă devine hiperactivă și accelerează toate procesele pe care le controlează, explicp specialiștii Mayo Clinic. Persoana afectată de hipertiroidism are un metabolism rapid care se manifestă prin:

  • mărirea în dimensiuni a tiroidei, cu apariția gușei;
  • palpitații;
  • tremur;
  • transpirație excesivă;
  • oboseală cronică;
  • nervozitate;
  • scădere bruscă în greutate;
  • insomnii;
  • modificări ale ciclului menstrual (mai frecvent, lipsa menstruației);
  • amețeală;
  • probleme de vedere;
  • slăbiciune musculară.

Femeile afectate de această boală tiroidiană se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Ea poate provoca și tulburări emoționale: anxietate și depresie.

În cele mai multe cazuri, hipertiroidismul este declanșat de boala autoimună Graves. Ea determină secreția unor anticorpi care cresc sinteza hormonilor tiroidieni. Boala Graves este ereditară și afectează într-un număr mai mare femeile decât bărbații. 

Hipertiroidismul poate fi cauzat și de apariția unor noduli la nivelul glandei tiroidei care formează gușa nodulară. Ei determină secreția excesivă de hormoni tiroidieni. Alte cauze ale acestei afecțiuni pot fi anumite medicamente, dozele excesive de iod sau inflamația glandei tiroide (tiroidită) cauzată de virusuri sau de probleme imunitare.

Există mai multe opțiuni de tratament pentru această afecțiune tiroidiană:

  • medicamente care blochează sinteza hormonilor tiroidieni;
  • expunerea la iod radioactiv pentru a distruge o parte din glanda tiroidă și a diminua astfel sinteza hormonilor;
  • intervenția chirurgicală de îndepărtare a tiroidei (tiroidectomie parțială sau totală), o variantă la care se apelează rar, atunci când celelalte soluții terapeutice nu pot fi aplicate.

Hipotiroidismul

Când glanda tiroidă nu sintetizează suficienți hormoni, se instalează hipotiroidismul sau tiroida hipoactivă. În lipsa unei cantități optime de hormoni tiroidieni, metabolismul devine lent și o mare parte dintre celule își încetinesc activitatea. 

În stadiile inițiale, hipotiroidismul nu are simptome vizibile, potrivit specialiștii Mayo Clinic. Dacă nu este tratată, ea evoluează și provoacă numeroase probleme de sănătate.

Hipotiroidismul poate fi recunoscut după următoarele simptome:

  • oboseală;
  • sensibilitate crescută la frig;
  • constipație;
  • piele uscată;
  • creștere în greutate;
  • răgușeală;
  • slăbiciune musculară;
  • creșterea nivelului de colesterol;
  • dureri și rigiditate articulare și musculare;
  • menstruații neregulate sau abundente;
  • probleme de memorie;
  • gușă. 

La fel ca hipertiroidia, și această afecțiune care afectează glanda tiroidă poate favoriza instalarea depresiei. Deși afectează mai mult femeile, persoanele de orice vârstă pot avea această problemă tiroidiană, inclusiv nou-născuții și copiii, cărora le provoacă întârzieri în creștere și dezvoltare, precum și un deficit de învățare.

Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este o afecțiune autoimună: tiroidita Hashimoto. Ea este cea mai frecventă boală a tiroidei și afectează în proporție mai mare femeile. Alte cauze pot fi radioterapia pentru alte afecțiuni, bolile inflamatorii cronice și anumite boli infecțioase.

Hipotiroidismul se tratează cu hormoni tiroidieni de substituție, în doze adaptate greutății și vârstei fiecărui pacient. Cel mai frecvent recomandat este levotiroxina, o variantă sintetică a hormonului T4, ce restabilește echilibrul hormonal și atenuează sau chiar tratează simptomele bolii. Tratamentul trebuie urmat toată viața, iar dozele se ajustează periodic. 

Nodulii tiroidieni

Nodulii tiroidieni sunt o altă problemă a tiroidei care afectează mai mult femeile decât bărbații. Ei reprezintă o creștere anormală a celulelor tiroidiene cauzată de un deficit de iod, de expunerea la radiații ionizante în copilărie sau profesională sau de o predispoziție genetică. Tiroidita Hashimoto este asociată cu un risc crescut de noduli tiroidieni.

Majoritatea nodulilor nu produc simptome și sunt depistați întâmplător, în cadrul unor examene fizice de rutină sau a unor investigații imagistice. Rar, ei pot să provoace dureri la nivelul gâtului, maxilarului sau urechii ori să dea o senzație de nod în gât. Dacă au o dimensiune mare, pot comprima traheea sau esofagul, afectând respirația și deglutiția. 

Nodulii tiroidieni nu sunt însă inofensivi, fiindcă pot să producă o cantitate crescută de hormoni tiroidieni și să provoace hipertiroidismul. Din fericire, 95% dintre noduli sunt benigni și nu trebuie extirpați dacă nu produc simptome deranjante. Ei necesită însă monitorizare periodică.

Cancerul tiroidian

În aproximativ 5% din cazuri, nodulii formați pe glanda tiroidă sunt maligni. Există mai multe tipuri de cancer tiroidian, iar cel mai frecvent este cancerul tiroidian papilar, care este și cel mai „blând” dintre toate. 

Indiferent de tipul cancerului, nodulul se îndepărtează chirurgical, de obicei prin tiroidectomie totală (extirparea glandei tiroide în totalitate) și prin limfadenectomie (extirparea unor ganglioni limfatici). Ulterior tratamentului chirurgical, în anumite tipuri de cancer tiroidian se recomandă și radioterapie cu iod.

Cancerul tiroidian este vindecabil în majoritatea cazurilor și pune rareori viața în pericol. Cancerul tiroidian papilar are cea mai mare rată de vindecare, rata de supraviețuire la 5 ani fiind de 95%. 

O mare parte dintre dereglările glandei tiroide au la origine o carență de iod. De aceea, pentru a preveni dezechilibrele hormonale induse de bolille acestei glande, este important să te asiguri că ai un aport optim de iod din alimentație. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Transpirațiile nocturne: ce probleme pot semnala și când să te îngrijorezi
Transpirațiile nocturne: ce probleme pot semnala și când să te îngrijorezi
Ce sunt substanțele goitrogene. Cum afectează alimentația glanda tiroidă
Ce sunt substanțele goitrogene. Cum afectează alimentația glanda tiroidă
10 motive care pot explica lipsa poftei de mâncare
10 motive care pot explica lipsa poftei de mâncare
PARTENERI