Bronșita și bronșiolita sunt două afecțiuni respiratorii diferite, dar care au multe simptome comune, lucru care le face dificil de diferențiat. Manifestările bronșitei și bronșiolitei variază foarte mult, de la ușoare la severe și afectează categorii diferite de persoane.
Cele două infecții pulmonare au denumiri și simptome foarte asemănătoare și mulți părinți sunt tentați să creadă că este vorba despre aceeași afecțiune. Între bronșita și bronșiolita acută există însă câteva diferențe. Ambele sunt boli ale căilor respiratorii inferioare, dar afectează zone diferite din plămâni.
Bronșita produce o inflamație a bronhiilor, căile respiratorii care asigură trecerea aerului de la trahee în structurile mai mici ale plămânilor. Ele au aspectul unor ramuri de copac ce pornesc de la două bronhii principale: bronhia dreaptă și bronhia stângă.
În interiorul plămânilor, ramurile de copac devin din ce în ce mai mici și formează ramuri mai mici numite bronhiole sau bronhii mici. La capătul lor se află alveolele pulmonare, structuri de dimensiuni microscopice cu aspectul unor saci care au cel mai important rol: fac posibil schimbul de gaze dintre organism și mediu. Așa cum sugerează și numele, bronșiolita reprezintă inflamația bronhiolelor. Când această inflamație afectează alveolele pulmonare, apare o altă boală pulmonară cu simptome asemănătoare: pneumonia.
Ce cauzează bronșita și bronșiolita acută
Inflamația bronhiilor și bronhiolelor este aproape întotdeauna consecința unei infecții virale, potrivit specialiștilor American Lung Association. Cele două boli pulmonare sunt raportate mai ales iarna și primăvara, când incidența infecțiilor respiratorii virale este crescută.
Mai rar, cele două boli pulmonare sunt cauzate de bacterii, de fungi sau de expunerea la substanțe toxice, iritante pentru căile respiratorii, precum noxele, fumul de țigară, vaporii de vopsea și diluanți, praful sau polenurile alergene.
Bronșita are și o formă cronică, ce se dezvoltă pe parcursul mai multor ani, spre deosebire de bronșită cronică, ce se instalează subit și evoluează rapid. Boala cronică este cauzată de boli pulmonare cu evoluție îndelungată: astmul bronșic, BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică) și fibroza pulmonară.
În bronșită, rinovirusurile – virusurile care produc răcelile comune – pot să producă și o inflamație a bronhiilor. O răceală obișnuită poate evolua, așadar, în bronșită. Alte virusuri implicate în apariția acestei afecțiuni sunt adenovirusurile, virusurile gripale și paragripale. Dintre bacterii, Mycoplasma pneumoniae și Streptococcus pneumoniae sunt cele care produc mai frecvent bronșită.
În bronșiolită, agentul patogen cel mai frecvent implicat este virusul sincițial respirator, urmat de virusurile gripale și paragripale, adenovirusuri. În cazuri foarte rare, bronșiolita poate fi cauzată de virusul rujeolic, de enterovirusuri sau de o bacterie numită Mycoplasma pneumoniae care provoacă pneumonie.
Pe cine afectează bronșita și bronșiolita
Cele două boli pulmonare se deosebesc și prin categoriile de persoane pe care le afectează. Astfel, bronșita este o infecție comună, care afectează persoane de toate vârstele.
Bronșiolita, în schimb, apare în majoritatea cazurilor la bebeluși și copii cu vârstă mai mică de 2 ani. Nou-născuții cu vârsta sub 3 luni au cel mai crescut risc de bronșiolită, fiindcă sistemul lor imunitar nu este dezvoltat suficient, potrivit medicilor de la American Lung Association.
Alți factori care cresc susceptibilitatea copiilor la bronșiolită pot fi:
- nașterea prematură;
- boli asociate, în special cardiace și pulmonare;
- expunerea pasivă la fumul de țigară;
- intrarea în colectivități și contactul cu alți copii bolnavi.
Ce simptome au cele două infecții pulmonare
În primele zile de evoluție, bronșita și bronșiolita au manifestări asemănătoare răcelilor comune:
- nas înfundat și secreții nazale;
- tuse productivă, cu expectorație galbenă sau verde;
- febră mică;
- stare de oboseală și epuizare;
- pierderea apetitului.
Ca urmare a inflamației, căile aeriene se umplu cu mucus care îngreunează respiraţia. În consecință, plămânii vor avea dificultăți în asigurarea aportului optim de oxigen în organism. După câteva zile de evoluție, apar și alte simptome:
- respirație șuierătoare (wheezing pulmonar);
- dificultăți de respirație;
- agravarea tusei.
Bebelușii și copiii afectați de bronșiolită pot avea dificultăți mai mari de respirație și probleme la înghițire. Mergi la medic dacă observi aceste simptome și contactează serviciul de urgență 112 dacă bebelușul sau copilul are pauze în respirație sau observi o tentă albăstruie a pielii sau buzelor (cianoză).
Cum se tratează bronșita și bronșiolita
Nu există un tratament specific pentru cele două afecțiuni pulmonare și nici vaccinuri care să le prevină. În cele mai multe cazuri, inflamația care declanșează tusea și celelalte simptome dispar în câteva săptămâni cu tratament simptomatic, la domiciliu.
Prin tratament, se urmărește atenuarea simptomelor și reducerea disconfortului pe care îl provoacă acestea. Astfel, se administrează medicamente antitermice pentru reducerea febrei, antiinflamatoare pentru diminuarea inflamației pulmonare, bronhodilatatoare în situațiile în care există o obstrucție a căilor respiratorii, precum și expectorante care subțiază mucusul și ajută la eliminarea lui dacă tusea este productivă.
Pentru că afectează în special bebelușii și copiii mici, bronșiolita poate produce complicații la ei. În 3% din cazuri, este necesară internarea în spital și administrarea de oxigen, soluție salină hipertonă prin nebulizare, soluții perfuzabile pentru prevenirea deshidratării și alte tratamente.
Episoadele frecvente de bronșită sau bronșiolită reprezintă un risc pentru dezvoltarea astmului bronşic.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
