O problemă a pielii întâlnită mai frecvent la adolescenți și la adulții tineri, dermografismul este o afecțiune inofensivă în majoritatea cazurilor. Ea nu este contagioasă și doar în cazuri rare necesită un tratament. Iată ce declanșează această boală de piele, cum se manifestă și ce tratamente se recomandă.
Dermografismul, cunoscut și cu denumirile de urticarie dermatografică, urticaria factitia sau dermatografism, este o reacție particulară a pielii care se înroșește și se inflamează în urma unor traumatisme minore. Numele bolii se traduce prin „scriere pe piele” și se referă la urmele ce rămân după scărpinat, frecarea pielii sau aplicarea unei presiuni la nivelul pielii.
Dermografismul este, așadar, un răspuns exagerat al pielii și nu face parte din categoria bolilor contagioase. De cele mai multe ori, ea este inofensivă și nu trebuie să te alarmeze.
Ce simptome are dermografismul
Manifestările acestui tip de urticarie devin vizibile la câteva minute după ce pielea a fost zgâriată sau frecată, potrivit medicilor Mayo Clinic. De cele mai multe ori, ele dispar într-un interval de 30 de minute de la apariție. În cazuri rare, se întâmplă să apară treptat, în 3-8 ore de la traumatizarea pielii, și să persiste până la 48 de ore.
Poți recunoaște dermografismul după:
- erupția liniară roșie, inflamată care se formează după scărpinat;
- pete urticariene roz-roșii în zonele de fricțiune;
- linii în relief pe piele;
- mâncărimi ale pielii.
Cel mai adesea, dermografismul apare pe trunchi și la nivelul extremităților. Scalpul și pielea din zona genitală sunt cel mai rar afectate.
Urticaria dermatografică nu este dureroasă, dar poate crea disconfort atunci când provoacă mâncărimi.
Pe cine afectează mai frecvent
Această formă de urticarie este foarte frecventă, afectând între 2% și 5% din populație, potrivit studiilor. Ea poate apărea la orice vârstă și la orice categorie de populație, dar este mai frecventă la:
- adolescenți și adulți tineri, cu vârste sub 30 de ani;
- femeile însărcinate;
- femeile aflate la menopauză;
- persoanele care au pielea uscată;
- persoanele cu dermatită atopică;
- persoanele cu diferite tipuri de alergii;
- persoanele care suferă de diabet, hipertiroidism, hipotiroidism;
- persoanele care au cazuri de dermografism în familie.
Ce cauzează dermografismul
Cauzele și mecanismele de apariție ale acestei afecțiuni cutanate nu sunt pe deplin cunoscute. Ea ar putea fi declanșată de un răspuns exagerat al sistemului imunitar la traumatisme minore ale pielii. Traumatismele mecanice ale pielii sunt percepute de acesta ca un alergen și reacționează prin eliberarea de histamină – o substanță cu un rol foarte important în apărarea organismului ce declanșează un răspuns inflamator.
Specialiștii au identificat câțiva factori de risc ce contribuie la apariția dermografismului:
- exercițiile fizice;
- căldura;
- frigul;
- stresul;
- anumite medicamente, precum penicilina.
Stresul poate fi atât un factor declanșator al dermografismului, cât și unul agravant. Prin reducerea nivelului de stres poți preveni aceste reacții particulare ale pielii la traumatisme minore.
Cum se tratează
De cele mai multe ori, dermografismul nu provoacă simptome supărătoare și, în consecință, nu necesită tratament. Doar o mică parte dintre persoanele afectate se confruntă și cu mâncărime pe zonele de piele lezate. În această situație, se recomandă administrarea unui antihistaminic precum cetirizina sau loratadina. Dacă pruritul nu se atenuează, se prescriu antihistaminice sedative, al căror efect sedativ este benefic pentru pruritul nocturn.
În unele cazuri, fototerapia – expunerea pielii la raze ultraviolete artificiale – poate atenua simptomele și reduce riscul de recurență. Formele severe de dermografism pot fi tratate cu terapii biologice, pe cale injectabilă.
Cum poți preveni reacțiile pielii
Manifestările urticariei dermatografice pot fi atenuate sau prevenite, într-o oarecare măsură, prin evitarea factorilor declanșatori și prin câteva măsuri suplimentare de îngrijire a pielii.
Iată ce te poate ajuta:
- folosește săpunuri și produse de curățare a pielii, cu pH neutru, fără parfumuri și coloranți;
- după spălare, șterge pielea cu un prosop de bumbac prin tamponare, și nu prin frecare;
- poartă haine din materiale naturale, care nu produc iritații ale pielii;
- evită băile fierbinți;
- evită, pe cât posibil, scărpinatul;
- folosește zilnic creme, loțiuni sau uleiuri hidratante pentru a preveni uscarea pielii, care este un factor de risc pentru dermografism. Cremele și uleiurile au o consistență mai grasă decât loțiunile și au un efect hidratant mai puternic.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
