Necesarul de hormoni tiroidieni crește în sarcină, iar bolile care afectează producția acestor hormoni, precum boala Hashimoto, pot duce la complicații grave. Cu o monitorizare atentă și un tratament adecvat, boala Hashimoto și sarcina pot fi gestionate cu succes. Află cum poți avea o sarcină sănătoasă.
Boala Hashimoto, cunoscută și ca tiroidită autoimună, este cea mai comună afecțiune a tiroidei. Sistemul imunitar al persoanelor care au boala Hashimoto produce anticorpi care atacă în mod greșit glanda tiroidă și distruge treptat celulele care secretă hormonii tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina). Drept urmare, tiroida produce tot mai puțini hormoni, ceea ce poate duce, în timp, la hipotiroidism.
Între 2% și 4% din populația adultă are această tulburare a glandei tiroide, conform statisticilor publicate de European Thyroid Association.
Poate boala Hashimoto să afecteze fertilitatea unei femei?
Hormonii tiroidieni au numeroase roluri importante în organism, inclusiv în obținerea și menținerea unei sarcini. Deși este posibil să rămâi însărcinată și să duci sarcina la termen dacă ai boala Hashimoto, există unele riscuri.
Nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni pot face ca menstruațiile să devină neregulate, ceea ce va îngreuna obținerea unei sarcini. O altă complicație asociată cu boala Hashimoto este sindromul ovarelor polichistice. Această afecțiune produce un dezechilibru hormonal care poate împiedica ovulația, ceea ce face imposibilă concepția.
Totodată, boala Hashimoto poate provoca dezechilibre hormonale care afectează implantarea ovulului fertilizat. În cazul sarcinilor necontrolate din punctul de vedere hormonal, riscul de avort spontan devine crescut. De aceea, este mai sigur să reglezi nivelurile hormonilor tiroidieni prin tratament înainte să rămâi însărcinată.
Administrarea unei doze adecvate de hormoni tiroidieni de substituție ajută la reglarea ciclurilor menstruale, restabilirea ovulației și creșterea șanselor de concepție.
Boala Hashimoto și sarcina nu sunt incompatibile. Dacă descoperi că ești însărcinată și afecțiunea nu este bine controlată cu tratament, vei avea nevoie de un obstetrician specializat în sarcini cu risc crescut.
Ce se întâmplă dacă bărbatul suferă de Hashimoto
Tiroidita autoimună poate afecta și bărbații, deși apare de șapte ori mai frecvent la femei. Bărbații care dezvoltă această afecțiune au simptome similare și pot experimenta, de asemenea, probleme de fertilitate.
Hipotiroidismul asociat cu boala Hashimoto poate reduce motilitatea și numărul spermatozoizilor, ceea ce afectează capacitatea de concepție. Totodată, poate influența nivelul testosteronului și altor hormoni importanți pentru funcția reproductivă, cauzând disfuncții erectile.
La fel ca în cazul femeilor, administrarea de hormoni tiroidieni de substituție poate restabili funcția tiroidiană și, implicit, fertilitatea. Un medic endocrinolog sau un specialist în infertilitate poate aborda aceste probleme pentru a crește șansele de concepție ale bărbaților afectați de boala Hashimoto.
Boala Hashimoto și sarcina: rolul tiroidei în sarcină
În primul trimestru de sarcină, fătul depinde de hormonii tiroidieni furnizați de mamă, prin intermediul placentei. Începând cu săptămâna 12 de sarcină, tiroida sa începe să funcționeze, dar nu produce suficienți hormoni tiroidieni până în săptămânile 18-20.
Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru dezvoltarea normală a creierului și a sistemului nervos al copilului, conform National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK), parte a National Institutes of Health, din SUA. Hipotiroidismul netratat, în special în primul trimestru de sarcină, poate duce la un coeficient de inteligență (IQ) scăzut și la probleme în dezvoltarea normală a copilului.
De buna funcționare a tiroidei gravidei depinde și dezvoltarea tiroidei fătului. Ea depinde în totalitate de aportul de hormoni tiroidieni de la mamă și de iodul provenit din alimentație. Dacă gravida are un deficit de hormoni tiroidieni (hipotiroidism) sau un aport insuficient de iod, tiroida fătului poate fi afectată, ceea ce poate duce la:
- probleme în dezvoltarea creierului și sistemului nervos;
- hipotiroidism congenital, care poate afecta creșterea și dezvoltarea copilului.
Un alt rol important al glandei tiroide este de a susține metabolismul. În sarcină, metabolismul bazal al mamei crește cu până la 20% pentru a răspunde nevoilor energetice suplimentare. Hormonii tiroidieni reglează procesele metabolice care furnizează energia necesară atât mamei, cât și fătului. Dezechilibrul hormonal poate duce la probleme de creștere și dezvoltare pentru făt.
Provocările pe care le întâlnesc gravidele cu tiroidită autoimună
Boala Hashimoto netratată sau insuficient controlată poate cauza complicații în timpul sarcinii atât pentru mamă, cât și pentru copil. Acestea includ:
- Preeclampsie, o creștere periculoasă a tensiunii arteriale în ultimele luni de sarcină care poate cauza complicații precum problemele de creștere la făt, nașterea prematură sau nașterea unui făt mort;
- Anemie, care poate duce la naștere prematură, greutate mică a nou-născutului sau la pierderi mari de sânge în timpul nașterii;
- Avort spontan, cauzat de sistemul imunitar care, potrivit unor studii, respinge fătul ca pe un corp străin;
- Greutate mică la naștere, cauzată de lipsa hormonilor tiroidieni, care ocupă un rol esențial pentru creșterea fetală normală;
- Nașterea unui făt mort, o complicație rară, dar posibilă în cazul femeilor cu boala Hashimoto netratată;
- Insuficiență cardiacă congestivă, o altă compliație rară, care apare în cazurile de hipotiroidism sever și netratat. Deficitul de hormoni tiroidieni poate afecta mușchiul cardiac, reducând capacitatea acesteia de a pompa sângele eficient.
Femeile însărcinate care suferă de tiroidită autoimună au nevoie de o monitorizare atentă pe parcursul sarcinii prin evaluarea periodică a nivelurilor TSH și FT4.
În funcție de rezultatul testelor, poate fi necesară uneori ajustarea tratamentului. Uneori, acesta duce la un exces temporar de hormoni tiroidieni în organism, situație numită hipertiroidism tranzitoriu.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.