Zilnic, peste un milion de oameni se infectează, la nivel global, cu o boală cu transmitere sexuală. Pentru că cele mai multe sunt asimptomatice, testarea periodică este singura metodă prin care pot fi depistate și tratate înainte de a produce complicații precum infertilitatea sau cancerul. Află ce analize pentru bolile cu transmitere sexuală sunt recomandate și cu ce frecvență.
Unul din doi adulți activi sexual va dobândi o boală cu transmitere sexuală la un moment dat pe parcursul vieții. Peste 30 de bacterii, virusuri și paraziți pot fi transmiși prin contacte sexuale neprotejate, conform informațiilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Cele mai multe infecții sexuale sunt cauzate de 8 agenți patogeni care provoacă boli vindecabile precum:
- sifilisul;
- gonoreea;
- clamidioza (infecția cu bacteria Chlamydia trachomatis);
- tricomoniaza (infecția cu parazitul Trichomonas vaginalis).
Celelalte sunt infecții virale pentru care nu există un tratament curativ:
- hepatita B;
- infecția cu herpes simplex;
- infecția cu HIV;
- infecția cu virusul papiloma uman (HPV).
De ce trebuie să faci analize pentru BTS chiar dacă nu ai simptome
În multe cazuri, bolile cu transmitere sexuală nu au manifestări clinice. Tocmai pentru că se întâmplă frecvent ca persoana infectată să nu prezinte simptome de boală, se preferă denumirea de infecții cu transmitere sexuală (ITS). Clamidioza, de exemplu, este o infecție bacteriană asimptomatică la 75% dintre femei, dar ea evoluează tăcut și poate duce la infertilitate. HPV este o altă infecție cu transmitere sexuală fără simptome, dar care poate duce la complicații severe dacă persistă în organism.
Bolile cu transmitere sexuală (BTS) au un impact major asupra sănătății sexuale și reproductive. Dincolo de efectele imediate, multe dintre ele au urmări grave:
- herpesul, gonoreea și sifilisul pot crește riscul de infectare cu HIV;
- bolile dobândite în timpul sarcinii pot cauza avorturi spontane, deces neonatal, prematuritate, greutate redusă la naștere, conjunctivită neonatală și malformații congenitale;
- infecția cu HPV este principala cauză de apariție a cancerului de col uterin (cervical), dar și a altor tipuri de cancer;
- hepatita B poate evolua către ciroză și cancer hepatic;
- gonoreea și clamidioza sunt cauze majore ale bolii inflamatorii pelvine și infertilității la femei.
Ce analize se fac pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală
Depistarea timpurie a infecțiilor sexuale este deosebit de importantă pentru a beneficia de un tratament prompt, care te poate ajuta să previi complicațiile pe termen lung, cum ar fi infertilitatea, cancerul sau alte probleme de sănătate. În plus, un diagnostic precoce previne răspândirea infecției, reducând riscul de transmitere la alte persoane.
Testarea periodică este recomandată chiar dacă nu ai semne și simptome de infecții sexuale, dar ești activ sexual și cu atât mai mult dacă ai parteneri multipli. Iată ce analize pentru bolile cu transmitere sexuală ar trebui să efectuezi și cu ce frecvență:
Analizele pentru sifilis, HIV și hepatită B
Testarea pentru sifilis, HIV și hepatita B este recomandată de rutină cel puțin o dată dacă ai între 15 și 65 de ani, dar și mai devreme în adolescență sau la vârste mai înaintate atunci când există un risc crescut de infectare, potrivit medicilor Mayo Clinic.
Dacă ai unul dintre următorii factori de risc, discută cu medicul tău despre necesitatea testării și frecvența ei:
- ai simptome de boală;
- ai un test pozitiv pentru o altă infecție sexuală, ceea ce te expune unui risc mai mare de alte ITS;
- ai mai mulți parteneri sexuali sau partenerul tău a avut mai mulți de la ultimul test;
- ești consumator de droguri intravenoase;
- ai o infecție cu hepatita C nou diagnosticată;
- ești bărbat și ai întreținut relații sexuale cu un alt bărbat.
Testarea pentru aceste boli este indicată, de asemenea, înainte de sarcină sau cât mai devreme în timpul acesteia, deoarece aceste infecții cu transmitere sexuală pot cauza complicații severe în sarcină.
Teste pentru sifilis
Infecția inițială cu sifilis poate trece neobservată, dar la unele persoane evoluează în timp către leziuni severe ale unor organe și chiar deces. Administrarea tratamentului la debutul bolii are toate șansele de a preveni complicațiile.
Testul cel mai rapid, ușor de efectuat și cu un cost redus este cunoscut sub prescurtarea de VDRL (Venereal Disease Research Laboratory). Acesta identifică în sânge anticorpii nespecifici dezvoltați în urma contactului cu bacteria Treponema pallidum, care produce boala.
Un rezultat pozitiv la testul VDRL de screening se confirmă prin teste care pun în evidență anticorpi specifici (teste treponemice).
Analize pentru bolile cu transmitere sexuală: teste pentru HIV
Dacă riscul tău de infectare este crescut, testarea pentru HIV se recomandă o dată pe an. Perioada de incubație a virusului imunodeficienței umane este mai lungă decât în cazul altor infecții cu transmitere sexuală. În plus, intervalul în care organismul formează anticorpi anti-HIV de la momentul contactului sexual infectant diferă de la o persoană la alta, ceea ce face ca momentul optim pentru testare să varieze și el.
Sunt disponibile mai multe tipuri de analize pentru depistarea HIV, care sunt indicate după un anumit interval de timp de la contactul sexual potențial infectant – perioadă numită fereastră imunologică:
- unele analize detectează anticorpii specifici ai HIV după aproximativ 8 săptămâni de la expunerea la virus, dar rezultatul poate fi considerat sigur după 3 luni de la situația de risc. În această categorie intră testele de generația a 3-a, dar și testele rapide sau autotestele;
- cele mai moderne teste HIV sunt acum capabile să detecteze virusul la aproximativ 4 săptămâni de la expunere. Acestea se numesc teste de generația a 4-a.
Pentru a fi sigur că efectuezi testarea HIV la momentul optim, discută cu un medic pentru a te îndruma către analiza potrivită.
Teste pentru hepatita B
Dacă nu ești vaccinat împotriv hepatitei B, ești expus riscului de infectare și trebuie să incluzi testarea de pe lista analizelor periodice. Peste 90% dintre persoanele infectate elimină spontan virusul din organism. În restul cazurilor, este necesar un tratament antiviral pentru a preveni cronicizarea bolii și complicațiile ulterioare.
Testul de screening recomandat uzual pentru depistarea hepatitei B se numește Antigen HBs și se efectuează dintr-o probă de sânge. Dacă analiza de screening are un rezultat pozitiv, se recomandă teste suplimentare pentru confirmarea infecției.
Analize pentru bolile cu transmitere sexuală: genotiparea HPV
Peste 90% din totalul cazurilor de cancer de col uterin sunt provocate de virusul papiloma uman. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că peste 311.000 de femei decedează anual din cauza cancerului de col.
Au fost identificate peste 150 de tipuri (numite și tulpini) înrudite ale HPV. Unele produc leziuni cutanate cum sunt papiloamele și verucile, iar altele sunt asociate cu un risc crescut de cancer cervical, dar și anal, penian și faringian. Fiecare tip de este diferențiat printr-un număr. HPV 16 și HPV 18, de exemplu, sunt implicate în apariția a 70% dintre cancerele asociate virusului.
Cu ajutorul unui test ADN de laborator numit genotipare HPV se pot identifica tulpinile specifice de HPV dintr-o probă de celule prelevate din colul uterin. Rezultatele arată dacă o persoană are unul sau mai multe tipuri de HPV, precum și dacă acestea sunt cu risc crescut sau scăzut. Organizația Mondială a Sănătății recomandă genotiparea HPV începând de la vârsta de 30 de ani, la un interval de 5-10 ani dacă testul anterior nu a semnalat probleme.
Analiza semnalează prezența infecției cu diferite tulpini ale virusului la momentul testării, dar ea este adesea tranzitorie. La majoritatea femeilor, ea este eliminată în mod natural de sistemul imunitar. Doar atunci când persistă poate duce la cancer de col uterin.
Un test mai complex, de tip ARNm, oferă informații mai detaliate decât analiza ADN. Pe lângă identificarea tulpinilor HPV prezente în probă, el arată și dacă acestea s-au integrat în genom. Atunci când se întâmplă acest lucru, înseamnă că infecția este persistentă și există risc de malignizare.
Analize pentru bolile cu transmitere sexuală: cultura din secreții vaginale
Prin intermediul acestei analize de laborator, pot fi identificate și analizate microorganismele prezente în secrețiile vaginale, cum ar fi bacterii, ciuperci (fungi) și paraziți.
Infecțiile cu transmitere sexuală care pot fi depistate într-o cultură din secreții vaginale sunt:
- gonoreea;
- clamidioza (infecția cu Chlamydia Trachomatis);
- infecțiile cu bacteria Mycoplasma hominis
- infecțiile cu bacteria Ureaplasma urealiticum.
Pe lângă acestea, pot fi diagnosticate și alte tipuri de infecții, cum este candidoza. De asemenea, analiza poate evalua nivelurile de bacterii „bune”, care trăiesc în mod obișnuit în vagin și mențin un mediu sănătos. În timpul sarcinii, cultura din secreții vaginale este recomandată și pentru a verifica dacă gravida este purtătoare a streptococului de grup B. Acesta poate afecta evoluția sarcinii și sănătatea fătului sau nou-născutului.
Ce boli poate depista testul Papanicolau
Testul Papanicolau, cunoscut și sub numele de test PAP sau Babeș-Papanicolau, este o analiză de screening folosită pentru a detecta modificări precanceroase și canceroase la nivelul colului uterin. Leziunile sau celulele anormale pot evolua în cancer cervical.
Femeile care au rezultate modificate la testul Babeș-Papanicolau primesc recomandare pentru testarea HPV. Cele două analize se pot realiza și simultan, din aceeași probă prelevată de pe suprafața colului uterin.
Între 21 și 65 de ani, toate femeile ar trebui să efectueze testul Papanicolau cel puțin o dată la trei ani. În funcție de istoricul medical și de alți factori de risc individuali, poate fi necesară testarea mai frecventă. Intervalul se stabilește împreună cu medicul ginecolog.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
