Alergia la mucegai: simptome, tratament și prevenție

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 12 octombrie 2023, 06:55

Sporii de mucegai pot ajunge în organism prin inhalarea lor din aer, dar și prin unele alimente. Reacțiile alergice sunt puternice uneori și duc la complicații. Află cum se manifestă alergia la mucegai, care sunt opțiunile terapeutice și ce măsuri poți lua pentru a preveni contactul cu mucegaiurile.

Reclamă

În condiții optime de umiditate și temperatură, mucegaiul poate crește pe aproape orice suprafață, atât în interior, cât și în mediul exterior. El este un tip de ciupercă ce produce spori. Aceștia sunt „semințele” care le permite reproducerea și care pot fi purtate de aer și inhalate în plămâni. Unii spori se răspândesc pe vreme uscată și cu vânt, în timp ce alții sunt purtați de ceață sau de rouă dimineața, când umiditatea este mare. 

Unele persoane dezvoltă reacții alergice și astmatice după inhalarea acestor spori care produc substanțe toxice numite micotoxine. Sistemul imunitar reacționează exagerat în urma expunerii la mucegaiuri.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce mucegaiuri produc reacții alergice

Nu toate tipurile de mucegai provoacă simptome alergice, potrivit specialiștilor Asthma and Allergy Foundation of America. Doar acele mucegaiuri care produc o concentrație mare de toxine declanșează un răspuns imunitar. Cele mai comune tipuri de mucegai care provoacă simptome alergice sunt:

  • Alternaria, de culoare neagră, este un tip de mucegai care se dezvoltă în spații exterioare, pe  lemn, plante de pădure, dar și pe alimente;
  • Aspergillus, de culoare verde-gri, este un mucegai de interior, dar poate fi întâlnit și în spații exterioare;
  • Cladosporium, de culoare verde închis sau maro, se dezvoltă preponderent în exterior, pe sol și plante moarte, dar sporii săi sunt transportați ușor de aer și ajung în spațiile interioare. Aici, este găsit sub formă de pete pe suprafețe umede;
  • Penicillium, de culoare verde-albastru, care se dezvoltă pe alimentele în descompunere, cum ar fi pâinea, fructele și legumele, dar și pe frunze, în mediul exterior. 
Reclamă

Mucegaiurile care se dezvoltă în exterior provoacă simptome alergice pe timpul verii și toamnei. Cu toate acestea, în zonele cu climat umed și cald, ele pot fi prezente tot timpul anului. Mucegaiurile de interior declanșează reacții alergice pe tot parcursul anului.

Ce simptome are alergia la mucegai

De obicei, alergia la mucegai provoacă o reacție alergică imediată, dar sunt și cazuri în care simptomele apar mai târziu. Când sporii mucegaiurilor alergene ajung în nas, ele declanșează simptome de rinită alergică, de cele mai multe ori. Însă, ei pot ajunge și în plămâni, declanșând simptome de astm.

Simptomele acestei alergii pot include:

Reclamă
  • mâncărime nazală, oculară și/sau gât;
  • ochi roșii, iritați și lăcrimare; uneori, pleoape umflate;
  • strănut;
  • nas înfundat;
  • secreții nazale apoase;
  • tuse;
  • scurgere de mucus din spatele nasului în gât (sindromul picăturii postnazale);
  • simptome de astm, dacă suferi de astm alergic: tuse, șuierat în piept, dificultate în respirație și/sau senzație de constricție în piept.

În cazuri mai rare, unele persoane dezvoltă o afecțiune mai gravă numită aspergiloza bronhopulmonară alergică, în care apare atât o reacție alergică, cât și una inflamatorie în plămâni, la contactul cu mucegaiul. Simptomele acestei afecțiuni sunt șuieratul sever, tusea cu expectorație, senzația de constricție în piept și dificultatea în respirație, asemănătoare astmului.

Factori de risc pentru alergia la mucegai

Unele persoane sunt mai predispuse la acest tip de alergie sau la dezvoltarea unor manifestări mai severe. Sunt considerați factori de risc pentru alergia la mucegai următorii:

  • Istoricul familial sau personal de alte alergii sau de astm. Există o predispoziție genetică de a dezvolta diferite alergii, riscul fiind mai mare atunci când unul sau ambii părinți sunt alergici;
  • Persoanele care lucrează într-un mediu care implică expunerea la mucegaiuri: în agricultură, exploatare forestieră, construcții, tâmplărie sau restauratori. Expunerea frecventă la mucegai în mediul de lucru sau de locuit crește riscul de a dezvolta alergie;
  • Persoanele care locuiesc într-o casă cu umiditate mare și ventilație slabă. O umiditate mai mare de 50% favorizează creșterea mucegaiului. Acesta se formează mai ales în zonele umed din casă, cum sunt băile, bucătăriile și subsolurile.

Diagnosticul alergiei la mucegai

Pentru a diagnostica alergia la mucegai, specialistul alergolog va efectua mai întâi o anamneză amănunțită – o discuție în care va consemna istoricul medical detaliat al pacientului și va urmări identificarea unei asocieri între simptome și expunerea la sporii de mucegai.

Dacă medicul suspectează o astfel de alergie, acesta va confirma sau infirma diagnosticul prin efectuarea unor teste cutanate (teste Prick sau Patch) sau teste de sânge specifice pentru alergenii respiratori. 

Cum se tratează alergia la mucegai

Tratamentul acestei alergii dferă în funcție de gravitatea simptomelor, dar și de reacția individuală la diferitele opțiuni terapeutice. Acestea pot fi:

  • Antihistaminicele pot ajuta la atenuarea simptomelor alergice, cum ar fi strănutul, mâncărimile nazale și oculare sau rinoreea;
  • Decongestionantele pot reduce congestia nazală, dar trebuie să le utilizezi cu precauție, conform recomandărilor medicului. Anumite decongestionante pot cauza dependență și pot agrava congestia nazală dacă le folosești pe o perioadă mai lungă de 5 zile. Spray-urile nazale care conțin substanțe active precum oximetazolină, pseudoefedrină sau nafazolină au acest efect nedorit;
  • Spray-urile nazale cu corticosteroizi pot ajuta la reducerea inflamației nazale și pot fi eficiente în tratarea congestiei și rinoreei;
  • Imunoterapia alergen specifică sau tratamentul de desensibilizare la mucegaiuri poate fi o opțiune dacă suferi de o formă severă de alergie, care nu răspunde bine la alte tratamente. Imunoterapia implică administrarea alergenului de mucegai în doze treptate, sub formă de injecții sau tablete, pentru a construi o toleranță la el, în timp. Imunoterapia poate controla mai eficient simptomele pe termen lung;
  • Medicamente pentru astm dacă ai și astm alergic asociat cu alergia la mucegai. 

Pentru o evaluare și tratament adecvat, este important să consulți un medic alergolog pentru a primi un plan de tratament personalizat pe baza istoricului tău medical și a simptomelor tale specifice.

Cum poți preveni alergia

Evitarea expunerii la mucegai este cea mai eficientă metodă de a gestiona simptomele alergiei. Iată ce poți face:

  • Identifică și evită sursele de mucegai din locuință sau de la locul de muncă, cum ar fi zonele umede sau cu infiltrări;
  • Îndepărtează frunzele și materialul vegetal mort din grădină. Poartă o mască N95, o pălărie și ochelari atunci când cureți grădina;
  • Folosește un ventilator de evacuare sau deschide o fereastră în baie în timp ce faci duș. Lasă ventilatorul să meargă timp de 15-20 de minute după fiecare baie;
  • Îndepărtează covorașul de baie din locurile unde poate să se ude;
  • Repară imediat orice scurgeri de apă;
  • Curăță frecvent coșurile de gunoi;
  • Curăță frecvent frigiderul și garniturile ușilor acestuia;
  • Aruncă alimentele vechi înainte de a dezvolta mucegai;
  • Folosește un ventilator atunci când gătești sau speli vasele;
  • Dacă ai o mașină de spălat cu încărcare frontală, curăță și usucă des garnitura de cauciuc și partea interioară a ușii. Lasă ușa întredeschisă atunci când mașina nu este în funcțiune;
  • Folosește aparate de purificare a aerului sau dezumidificatoare pentru a reduce nivelul de umiditate din casă. Încearcă să menții umiditatea între 45 și 30%;
  • Dezumidificatorul poate fi, de asemenea, o sursă de mucegai. Golește-l des și curăță bobinele de condens și coșul de colectare;
  • Aruncă sau reciclează cărțile vechi, ziarele și îmbrăcămintea;
  • Saltelele din spumă poliuretanică dezvoltă mai ușor mucegai. Folosește huse de protecție impermeabile pentru astfel de saltele;
  • Verifică des dacă ferestrele au condens. Dacă acestea au picături de apă sau sunt aburite pe interior, ia măsuri pentru a reduce umiditatea din casă.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ce este rinita. Tipuri, cauze și tratamente
Ce este rinita. Tipuri, cauze și tratamente
Ce este rinita. Tipuri, cauze și tratamente
Ce să nu faci înainte de analize ca să fii sigur că ai rezultate corecte
Ce să nu faci înainte de analize ca să fii sigur că ai rezultate corecte
Ce să nu faci înainte de analize ca să fii sigur că ai rezultate corecte
Limba geografică: cum arată, simptome, cauze și tratament
Limba geografică: cum arată, simptome, cauze și tratament
Limba geografică: cum arată, simptome, cauze și tratament
Reclamă
PARTENERI
icon