În spatele unei sarcini care întârzie să apară poate exista o cauză discretă, ușor de trecut cu vederea. Câțiva milimetri de țesut crescut în interiorul uterului pot trece neobservați luni sau chiar ani, fără durere și fără simptome evidente. Polipii uterini sunt, de altfel, descoperiți frecvent întâmplător, la o ecografie de rutină sau în timpul investigațiilor pentru infertilitate.
Reclamă
Pentru o femeie care își dorește un copil, diagnosticul poate ridica imediat o mulțime de întrebări: trebuie scos polipul? Poate fi motivul pentru care sarcina nu apare? Dacă este foarte mic, poate fi lăsat acolo? Este necesară operația înainte de fertilizarea in vitro?
Răspunsul nu este același pentru toate pacientele. Ce contează cu adevărat explică dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Un polip de câțiva milimetri contează atunci când îți dorești o sarcină
Polipul endometrial este o formațiune care se dezvoltă din endometru, mucoasa ce căptușește interiorul uterului și în care trebuie să se implanteze embrionul. Poate avea doar câțiva milimetri sau poate ajunge la câțiva centimetri, poate fi unic sau pot exista mai mulți polipi în cavitatea uterină. Cei mai mulți polipi sunt benigni, dar asta nu înseamnă că trebuie ignorați.
„Le explic pacientelor că trebuie să privim uterul ca pe locul în care embrionul urmează să se implanteze și să înceapă să se dezvolte. Ne dorim ca această cavitate să ofere condiții cât mai bune. Un polip este o formațiune care ocupă un anumit spațiu și care poate modifica local endometrul. Pentru o femeie care nu are simptome și nu își dorește în prezent o sarcină, conduita poate fi diferită de cea recomandată unei paciente care încearcă de mai mult timp să obțină un copil”, explică dr. Andreas Vythoulkas.
Așadar, simpla prezență a unui polip nu este suficientă pentru a stabili strategia de tratament. Contează dimensiunea acestuia, poziția în uter, numărul polipilor, simptomele pacientei și, foarte important, planurile sale reproductive.
Ce simptome pot da polipii uterini
Una dintre particularitățile polipilor endometriali este că pot exista fără să provoace simptome. În alte situații, pot apărea menstruații abundente, sângerări între menstruații, spotting sau cicluri neregulate.
Sângerarea uterină anormală este cea mai frecventă manifestare asociată polipilor, însă infertilitatea poate fi uneori primul context în care aceștia sunt identificați.
„Sunt paciente care vin la control spunând: «Dar eu nu am avut niciodată nicio problemă. Menstruația vine regulat, nu mă doare nimic». Și au dreptate. Polipul endometrial nu trebuie să doară și nici nu provoacă obligatoriu modificări ale ciclului menstrual. Uneori îl găsim tocmai pentru că începem să investigăm de ce sarcina nu apare”, spune medicul.
Din acest motiv, absența simptomelor nu exclude existența unei modificări în interiorul cavității uterine.
CITEȘTE ȘI: Cum se interpretează rezultatele testului Papanicolau și ce ai de făcut dacă sunt modificate
Cum poate un polip uterin să împiedice implantarea embrionului
Pentru apariția unei sarcini nu este suficient să existe un ovul de bună calitate și spermatozoizi sănătoși. După fertilizare, embrionul trebuie să ajungă în uter și să găsească un endometru receptiv, în care să se poată implanta. Polipii sunt considerați una dintre anomaliile cavității uterine care pot avea relevanță în evaluarea infertilității.
Cercetările sugerează mai multe mecanisme posibile: modificarea locală a receptivității endometriale, inflamația și interferența mecanică în procesul de implantare. Dovezile privind amploarea efectului diferă însă în funcție de contextul clinic și de tipul tratamentului de fertilitate.
„Implantarea este un proces extrem de delicat. Embrionul și endometrul trebuie să fie perfect sincronizate. Dacă în cavitatea uterină există o formațiune care modifică suprafața endometrului exact în zona în care embrionul încearcă să se atașeze, aceasta poate deveni un obstacol. Nu putem spune că orice polip este automat cauza infertilității, dar nici nu îl putem ignora atunci când investigăm o pacientă care nu obține sarcina”, precizează dr. Vythoulkas.
Când se recomandă îndepărtarea polipului?
În cazul unei paciente tinere, fără simptome, cu risc scăzut și care nu încearcă să obțină o sarcină, medicul poate recomanda uneori doar monitorizarea. Există polipi mici care pot regresa spontan, iar managementul trebuie individualizat.
Situația se schimbă atunci când apar sângerări anormale, când formațiunea are anumite caracteristici care necesită evaluare sau când pacienta se află în tratament pentru infertilitate.
„Diagnosticul de polip nu trebuie să provoace panică și nici să ducă automat la operație. Întrebarea corectă nu este «Am polip, trebuie să îl scot?», ci «În situația mea particulară, acest polip ar trebui îndepărtat?». Pentru o femeie care își dorește o sarcină, pragul nostru de atenție este, firesc, mai ridicat”, explică specialistul.
Așadar, decizia se ia de la caz la caz. Sunt importante simptomele, vârsta, istoricul medical, aspectul ecografic și obiectivul reproductiv.
În general, îndepărtarea polipului poate fi luată în considerare mai ales atunci când acesta provoacă sângerări anormale, persistă sau are caracteristici care necesită evaluare histopatologică și, în mod particular, când există probleme de fertilitate și polipul ar putea afecta cavitatea uterină.
Ce este histeroscopia
În ghidurile și literatura de specialitate, histeroscopia este utilizată atât pentru evaluarea problemelor reproductive, cât și pentru tratamentul leziunilor intracavitare precum polipii.
Practic, un histeroscop subțire este introdus prin vagin și colul uterin, fără incizii abdominale, iar medicul poate examina cavitatea uterină și, atunci când este indicat, poate îndepărta polipul, fără tăieturi la nivelul abdomenului.
Histeroscopia permite medicului să îndepărteze formațiunea sub control vizual direct. Țesutul extras este ulterior trimis la examen histopatologic, etapă importantă pentru confirmarea naturii polipului.
„Dacă o pacientă încearcă de un an să obțină o sarcină și descoperim un polip în cavitatea uterină, nu ne limităm la a spune că este mic și probabil nu contează. Analizăm întregul tablou. Cu atât mai mult înaintea unei proceduri de reproducere asistată, vrem să eliminăm problemele uterine care pot fi corectate. Înainte de un embriotransfer, ne dorim o cavitate uterină cât mai favorabilă implantării. Avem un embrion pentru care pacienta a trecut deja prin stimulare, puncție ovariană, fertilizare și multă încărcătură emoțională. Dacă există o modificare intracavitară pe care o putem trata și despre care considerăm că ar putea interfera cu implantarea, este firesc să discutăm îndepărtarea ei înainte de transfer”, afirmă dr. Andreas Vythoulkas.
După îndepărtarea polipului, nu există un interval identic pentru toate femeile în ceea ce privește momentul optim pentru a încerca să rămână însărcinate. Acesta va fi stabilit de medic în funcție de dimensiunea polipului, amploarea intervenției, aspectul cavității uterine și rezultatul histopatologic.
„În foarte multe situații nu vorbim despre o pauză lungă. Important este să permitem endometrului să se refacă și să avem rezultatul histopatologic. După aceea, putem stabili când este momentul potrivit pentru încercarea naturală, inseminare sau embriotransfer. Pacientele sunt adesea nerăbdătoare, ceea ce este absolut de înțeles, mai ales după luni sau ani în care au așteptat o sarcină”, explică dr. Vythoulkas.
CITEȘTE ȘI: Infertilitatea la femei: cauzele cele mai frecvente și simptomele lor
