Menopauza poate fi urmată de peste trei decenii de viață, însă modul în care sunt tratați anii de după această etapă poate face diferența între o bătrânețe activă și una afectată de boli cronice și pierderea autonomiei. Dr. Elizabete Ārgale, cercetătoare la Rīga Stradiņš University din Letonia, a prezentat la București ce spune medicina actuală despre terapiile hormonale, alternativele fără hormoni și prevenția bolilor asociate îmbătrânirii feminine.
Reclamă
Prezentarea a avut loc pe 24 septembrie, în cadrul celei de-a doua ediții a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
Una dintre problemele semnalate de cercetătoare este că femeile trăiesc, în general, mai mult decât bărbații, dar pot petrece o parte importantă a acestor ani cu boli cronice, dizabilități funcționale și o calitate mai scăzută a vieții. Biologia reproductivă, modificările hormonale și particularitățile sistemului imunitar contribuie la aceste diferențe.
Menopauza nu înseamnă doar bufeuri. Ce se întâmplă cu organismul în următoarele decenii
Elizabete Ārgale a atras atenția că după menopauză pot urma încă peste 30 de ani de viață. În această perioadă, sănătatea cardiovasculară, densitatea osoasă, masa musculară, somnul, funcțiile cognitive și sănătatea sexuală au o importanță majoră pentru păstrarea autonomiei.
Cercetătoarea a explicat și de ce nu toate problemele apărute în această perioadă trebuie atribuite automat scăderii estrogenului. Pierderea accelerată de masă osoasă, bufeurile și anumite tulburări de somn sunt legate de tranziția hormonală, însă hipertensiunea, modificările colesterolului, rezistența la insulină sau declinul cognitiv sunt influențate și de vârstă, genetică, stil de viață și mediu.
Din acest motiv, evaluarea medicală trebuie să privească sănătatea femeii în ansamblu, nu exclusiv simptomele ginecologice.
Terapia hormonală: pentru cine funcționează și de ce nu este un tratament anti-aging
Una dintre temele centrale ale prezentării a fost terapia hormonală la menopauză, un subiect în jurul căruia există numeroase controverse și promisiuni comerciale.
Potrivit cercetătoarei, aceasta rămâne cel mai eficient tratament pentru simptomele vasomotorii, precum bufeurile și transpirațiile nocturne, și poate contribui la prevenirea pierderii osoase și a fracturilor pe durata utilizării.
Raportul dintre beneficii și riscuri este, în general, favorabil pentru femeile simptomatice selectate corespunzător, cu vârste sub 60 de ani sau aflate în primii zece ani de la instalarea menopauzei. Tratamentul trebuie însă adaptat istoricului medical, simptomelor și riscurilor individuale și reevaluat periodic.
Ārgale a insistat asupra unei delimitări importante: dovezile actuale nu justifică prescrierea terapiei hormonale exclusiv pentru prelungirea vieții, prevenirea demenței sau prevenția primară a bolilor cardiovasculare.
„Tratați menopauza. Optimizați anii trăiți sănătos. Nu promiteți nemurirea”, este unul dintre mesajele prezentării sale.
Există tratamente eficiente și fără hormoni. Ce spune cercetarea despre suplimentele anti-aging
Pentru femeile care nu pot sau nu doresc să urmeze terapie hormonală există și alternative medicale susținute de dovezi.
Cercetătoarea a prezentat inclusiv tratamente precum fezolinetantul, care acționează asupra mecanismelor implicate în apariția bufeurilor, anumite medicamente utilizate și în alte afecțiuni, precum și terapia cognitiv-comportamentală adaptată menopauzei.
Aceste intervenții nu trebuie confundate cu produsele comerciale promovate drept soluții miraculoase pentru echilibrarea hormonală sau întinerire. Suplimentele din plante, combinațiile hormonale preparate și promovate ca fiind automat mai sigure, testele salivare pentru „echilibrarea hormonilor”, perfuziile cu vitamine și protocoalele de detoxifiere nu au dovezi suficiente pentru a fi considerate echivalente cu tratamentele medicale validate.
O altă problemă discutată a fost sănătatea sexuală după menopauză. Durerea și uscăciunea vaginală pot influența dorința sexuală și intimitatea, iar Ārgale a recomandat evaluarea și tratarea acestor simptome înainte de a considera că problema este exclusiv scăderea libidoului.
Somnul, memoria și starea emoțională trebuie evaluate împreună
Prezentarea a abordat și modificările cognitive și emoționale care pot însoți menopauza: dificultăți de concentrare, probleme de memorie, iritabilitate, anxietate și tulburări de somn.
Ārgale a explicat că aceste manifestări se pot influența reciproc. De exemplu, insomnia și somnul fragmentat pot apărea inclusiv independent de bufeuri și pot contribui la oboseala din timpul zilei și la dificultățile de concentrare. Evaluarea medicală trebuie, așadar, să țină cont de toate aceste aspecte și de istoricul pacientei.
Cea mai importantă „prescripție” pentru longevitate ar putea să nu fie hormonală
În ultima parte a intervenției, cercetătoarea a prezentat măsurile care au dovezi solide pentru menținerea sănătății pe termen lung: exercițiile de forță și rezistență, activitatea aerobică, aportul adecvat de proteine, alimentația de tip mediteraneean, somnul și prevenția bolilor cardiovasculare și metabolice.
Monitorizarea tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei, evaluarea riscului de osteoporoză și screeningul oncologic sunt componente importante ale acestei abordări.
„Cea mai puternică prescripție pentru longevitate s-ar putea să nu fie hormonală”, a fost una dintre concluziile prezentării.
Elizabete Ārgale a propus ca menopauza să devină un moment de evaluare și prevenție pentru sănătatea femeii pe termen lung. Tratamentul simptomelor rămâne important, dar obiectivul medical este ca anii care urmează să fie trăiți cu cât mai multă sănătate, mobilitate și autonomie.
