În sezonul rece, infecțiile respiratorii sunt frecvente și putem fi tentați să luăm antibiotice pentru a ne însănătoși mai repede. Aceste medicamente sunt foarte utile și salvează vieți, dar sunt multe situații în care se administrează greșit, atunci când nu sunt necesare. Iată ce trebuie să știi înainte de a lua antibiotice.
Antibioticele sunt medicamentele pe care le utilizăm cel mai frecvent greșit, iar pericolele la care ne expunem atunci când le luăm incorect nu sunt deloc de neglijat. Administrarea lor în situații în care nu sunt necesare face mai mult rău decât bine. Acesta este motivul pentru care antibioticele se eliberează din farmacii doar cu rețetă primită de la medic, în urma unei consultații.
Iată ce trebuie să știi despre administrarea acestor medicamente, unele dintre cele mai utilizate în medicină:
Nu poți trata orice cu antibiotice
Aceste medicamente antimicrobiene sunt eficiente doar împotriva infecțiilor provocate de bacterii. Ele acționează prin două mecanisme: fie distrug bacteriile, fie le blochează creșterea și replicarea pentru a combate infecția din organism.
Antibioticele nu sunt eficiente în bolile provocate de virusuri, precum gripa, răcelile comune sau COVID-19. Cu toate acestea, un sondaj paneuropean publicat de Comisia Europeană arată că nu mai puțin de jumătate dintre europeni continuă să creadă, în mod eronat, că antibioticele ucid virusurile.
Antibioticele se administrează doar în situația în care infecția bacteriană a fost confirmată prin analize de laborator. Acestea pot fi analize de sânge, exsudatul faringian sau nazal, urocultura și altele. Cu ajutorul unor astfel de teste se poate identifica tipul de bacterie prezent în corp, dar și sensibilitatea acesteia la anumite antibiotice, prin efectuarea unei analize numite antibiogramă.
Administrarea excesivă le scade eficiența
Românii iau cele mai multe antibiotice dintre toți europenii, semnalează datele Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2021. Administrarea acestor medicamente atunci când nu sunt necesare le face să devină ineficiente. În timp, bacteriile devin rezistente la ele, iar infecțiile devin mai dificil de tratat. Poate exista riscul ca bolile infecțioase bacteriene să rămână fără opțiuni terapeutice.
Aceeași consecință o are și întreruperea tratamentului antibiotic sau reducerea dozei recomandate de medic. Pentru a-și menține eficiența și a obține un efect terapeutic, aceste medicamente ar trebui administrate întotdeauna pe durata și în dozele prescrise.
Rezistența la antibiotice este considerată de autoritățile medicale una dintre primele 3 amenințări la adresa sănătății. ECDC estimează că, în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia, peste 35.000 de persoane mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. La nivel mondial, peste 1,2 milioane de decese pe an sunt puse pe seama acestei probleme. Între 2016 și 2020, în UE/SEE, numărul de infecții și decese cauzate de rezistența la antibacteriene a crescut semnificativ.
Tipul de antibiotice se prescrie în funcție de boala infecțioasă
Nu există un antibiotic eficient împotriva tuturor bacteriilor. Antibioticele recomandate în tratamentul unei infecții urinare ar putea să nu aibă efect în cazul unei infecții cu streptococ, de exemplu.
O parte dintre aceste medicamente sunt active pe un număr mic de microbi şi sunt denumite antibiotice cu spectru îngust. O astfel de clasă de antibiotice, foarte cunoscută, este cea a penicilinelor. Alte antibiotice sunt active faţă de un număr mare de bacterii (dar nu față de toate) şi se numesc antibiotice cu spectru larg. Tetraciclinele sunt un exemplu din această categorie.
Pentru ca un antibiotic să fie eficient împotriva unei infecții bacteriene, ar trebui ca microbul care produce boala să intre în spectrul său de activitate antimicrobiană – altfel spus, să fie sensibil la respectivul antibiotic. De aceea, înainte de administrarea unui tratament antibiotic se recomandă efectuarea unei antibiograme. Această analiză de laborator poate preciza cu exactitate la ce antibiotic este sensibilă bacteria izolată și poate oferi cele mai eficiente opțiuni terapeutice.
Deși antibioticele cu spectru larg sunt o soluție la îndemână pentru tratarea mai multor infecții microbiene, ele au două dezavantaje major: provoacă rezistență bacteriană și distrug inclusiv bacteriile benefice din tractul gastrointestinal odată cu microorganismele patogene.
Antibioticele nu sunt lipsite de efecte adverse
Antibioticele cu spectru larg, în special, produc un dezechilibru al florei intestinale. Bacteriile benefice se diminuează și pot apărea probleme digestive: balonare, diaree, constipație și sindromul intestinului iritabil. Aceste manifestări dispar, de regulă, după încheierea tratamentului antibiotic. Suplimentele probiotice sunt recomandate în timpul tratamentului cu antibiotice pentru a reface flora naturală a tractului gastrointestinal.
Unele persoane pot să dezvolte o reacție alergică la un anumit antibiotic sau la mai multe. Penicilinele și cefalosporinele sunt clasele de antibiotice care provoacă cel mai frecvent astfel de reacții. Ele se manifestă prin:
- erupție cutanată care provoacă mâncărimi;
- umflarea limbii, buzelor și/sau a feței;
- tuse;
- respirație șuierătoare.
În cazuri rare, antibioticele pot cauza o reacție alergică severă, numită șoc anafilactic, ce poate pune viața în pericol. Ea se manifestă prin dificultăți de respirație provocate de inflamarea și îngustarea căilor respiratorii. Palpitațiile, pulsul slab, confuzia și pierderea stării de conștiență sunt alte simptome ale șocului anafilactic.
Antibioticele sunt indispensabile pentru tratamentul bolilor infecțioase de cauză bacteriană, dar, pentru a ne bucura de beneficiile lor, trebuie să le luăm responsabil, atunci când medicul le consideră cu adevărat utile. Ele nu sunt un tratament universal și lipsit de riscuri.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
