Ce este rezistența la antibiotice și de ce trebuie să ne preocupe

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 6 februarie 2024, 08:54

Când luăm antibiotice excesiv sau incorect, bacteriile pot deveni rezistente la ele, iar infecțiile vor fi mai greu de tratat. România este de mulți ani pe primele locuri în Europa atât la consumul, cât și la rezistența la antibiotice. Află ce impact are acest fenomen și ce putem face pentru a-l preveni. 

Reclamă

Antibioticele sunt una dintre cele mai importate descoperiri ale medicinei moderne. Ele au revoluționat modul în care tratăm și controlăm infecțiile bacteriene, iar dovada sunt milioanele de vieți salvate. 

De la prima penicilină descoperită de Alexander Fleming, în 1928, au fost descoperite și dezvoltate numeroase clase de antibiotice, cu spectru și mod de acțiune diferite. Ele distrug sau inhibă creșterea bacteriilor, permițând sistemului imunitar să lupte mai eficient împotriva unei infecții. Fără aceste medicamente vitale, multe infecții care sunt tratate cu succes în zilele noastre ar putea fi mortale. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce este rezistența la antibiotice și cum apare

Deși dispunem de numeroase antibiotice astăzi, unele dintre cele mai importante dintre ele încep să-și piardă eficacitatea. Un număr tot mai mare de bacterii devin rezistente la antibiotice comune cum sunt penicilina, cefalosporinele și fluorochinolonele. Acest fenomen este alarmant în contextul în care lumea se confruntă astăzi cu o criză privind cercetarea și dezvoltarea de medicamente noi, semnalează Organizația Mondială a Sănătății

Bacteriile au o capacitate naturală de a dezvolta rezistență la antibiotice în timp, prin mutații genetice spontane sau prin transferul de material genetic de la bacteriile deja rezistente la cele sensibile. Atunci când sunt expuse la antibiotice, bacteriile care prezintă aceste mutații supraviețuiesc și se multiplică. Astfel, poate apărea o populație de bacterii predominant rezistentă.

Reclamă

Utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor contribuie la acest fenomen. Expunerea prelungită sau, din contră, insuficientă la antibiotice favorizează supraviețuirea și proliferarea bacteriilor rezistente. Acestea vor transmite mai departe caracteristicile care le conferă rezistență. 

Utilizarea de antibiotice în industria creșterii animalelor, pentru prevenirea și tratarea bolilor, contribuie și ea la dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Bacteriile rezistente pot ajunge să infecteze oamenii prin intermediul alimentelor sau al apei contaminate.

Ce sunt „superbacteriile”

Bacterii care erau ușor de gestionat în trecut au ajuns sa fie rezistente la multe dintre antibioticele disponibile astăzi. Aceste „superbacterii” s-au adaptat și au devenit extrem de dificil de tratat în prezent. Pentru a putea fi distruse, este nevoie de medicamente mai puternice, dar care pot avea efecte secundare mai puternice sau care pot fi mai puțin disponibile și mai costisitoare.

Reclamă

Bateriile care pot provoca infecții severe și chiar fatale sunt:

  • Staphylococcus aureus rezistent la meticilină;
  • Enterococcus rezistent la vancomicină;
  • Mycobacterium tuberculosis rezistent la multiple antibiotice;
  • Clostridium difficile rezistent la metronidazol și vancomicină;
  • Acinetobacter baumannii rezistentă la carbapeneme;
  • Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme;
  • Enterobacteriaceae rezistente la carbapeneme;
  • Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme.

Superbacteriile pot fi extrem de periculoase în mediul spitalicesc, unde pacienții sunt mai susceptibili la infecții și bacteriile rezistente se răspândesc rapid.

Ce consecințe poate avea rezistența la antibiotice

Fără antibiotice eficiente, opțiunile de tratament devin mai limitate și infecțiile vor fi tot mai greu de tratat. În consecință, crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. 

România se află pe locul al doilea la consumul de antibiotice în Europa, după Grecia, potrivit datelor European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pentru anul 2022. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, care au un risc mai mare de rezistență bacteriană. Țara noastră se situează în top trei 3 și în privința rezistenței la antimicrobiene, semnalează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Primul afectat de această rezistență este chiar pacientul care a luat antibiotice în mod greșit, spun specialiștii INSP. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare. În plus, va transmite microorganismele rezistente și către alte persoane, propagând problema.

Peste 35.000 de oameni își pierd viața anual în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice, mai arată datele ECDC. 

Cine este mai expus riscului de infecții rezistente 

Infecțiile rezistente la antibiotice pot afecta pe oricine, dar anumite categorii de persoane sunt mai expuse riscului, fie din cauza stării lor de sănătate, fie a mediului în care trăiesc. 

Persoanele mai vulnerabile la acest tip de infecții periculoase includ:

  • Nou-născuții, în special cei născuți prematur;
  • Adulții cu vârsta peste 65 de ani;
  • Persoanele care au un sistem imunitar compromis;
  • Persoanele care iau antibiotice pe termen lung.

Cum putem preveni rezistența la antibiotice

Lupta împotriva rezistenței la antibiotice presupune un efort colectiv, care ar trebui să implice atât pacienții, cât și medicii, autoritățile de reglementare, industria farmaceutică și guvernele. 

Ca pacienți, putem avea un rol foarte important în combaterea rezistenței la antibiotice prin comportamente responsabile legate de utilizarea acestor medicamente. Iată câteva modalități prin care putem contribui la prevenirea acestei probleme:

Administrează antibiotice doar când sunt necesare

Probabilitatea ca bacteriile să dezvolte caracteristici rezistente se reduce dacă antibioticele sunt administrate doar atunci când sunt absolut necesare. Uneori, infecțiile virale și bacteriene au simptome similare și putem fi tentați să administrăm antibiotice. 

Nu întrerupe tratamentul

Întreruperea tratamentului prematur poate permite bacteriilor rezistente să supraviețuiască și să se multiplice. De aceea, este esențial să urmezi întotdeauna până la capăt tratamentul cu antibiotice prescris de medic, chiar dacă simți că simptomele încep să dispară.

Menține o igienă adecvată

Spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun, precum și alte reguli de igienă ajută la prevenirea răspândirii infecțiilor bacteriene. Prin această măsură simplă, ne putem reduce riscul de îmbolnăvire și, implicit, necesitatea administrării de antibiotice.

Vaccinează-te

Majoritatea infecțiilor rezistente la antibiotice nu pot fi prevenite prin vaccinare, cu o excepție: vaccinul pneumococic, care te protejează împotriva bolii pneumococice cauzate de S. pneumoniae. Vaccinarea pneumococică este recomandată în special copiilor cu vârsta sub 2 ani și adulților cu vârsta de 65 de ani și peste.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Panarițiu: cauze, simptome, tipuri și tratament
Panarițiu: cauze, simptome, tipuri și tratament
Panarițiu: cauze, simptome, tipuri și tratament
Noile reguli privind eliberarea de antibiotice fără rețetă din farmacii
Noile reguli privind eliberarea de antibiotice fără rețetă din farmacii
Noile reguli privind eliberarea de antibiotice fără rețetă din farmacii
Urcior la ochi (orjelet): cauze, simptome și opțiuni de tratament
Urcior la ochi (orjelet): cauze, simptome și opțiuni de tratament
Urcior la ochi (orjelet): cauze, simptome și opțiuni de tratament
Reclamă
PARTENERI
icon