Un adult răcește, în medie, de două-trei ori pe an, iar copiii pot avea până la opt episoade de răceală într-un singur an. Peste 200 de virusuri pot cauza răceala comună, iar majoritatea produc simptome ușoare, care pot fi gestionate acasă. Află ce virusuri declanșează răcelile obișnuite și ce complicații pot cauza.
Răcelile comune sunt cunoscute și ca viroze respiratorii, însă denumirea este improprie. „Viroză” este un termen general care se referă la orice infecție cauzată de un virus. Virozele respiratorii includ mai multe infecții virale ale căilor respiratorii superioare (nas și gât), nu doar răcelile obișnuite. Gripa, COVID-19 și infecția cu virusul sincițial respirator (VSR) sunt, de asemenea, viroze respiratorii.
Răceala comună sau guturaiul este cea mai frecventă infecție respiratorie. Adulții răcesc, în medie, de două-trei ori pe an, majoritatea între lunile septembrie și mai. Copiii fac 6-8 episoade de răceală pe an sau chiar mai multe în primii ani de viață. Un episod de răceală poate dura până la zece zile, indiferent dacă iei sau nu medicamente.
Virusurile care provoacă răceala comună
Contrar unor convingeri, temperaturile scăzute de afară nu pot să-ți provoace răceli în mod direct. Virusurile respiratorii sunt cauza răcelilor obișnuite și au fost identificate peste 200 de tipuri diferite de astfel de virusuri, conform American Lung Association. Cele mai multe dintre ele sunt foarte contagioase.
Cele mai frecvente virusuri care pot cauza răceala comună sunt:
Rinovirusurile
Între 10% și 40% dintre răcelile obișnuite sunt cauzate de aceste virusuri foarte contagioase. Există peste 100 de tipuri diferite de rinovirusuri, ceea ce explică de ce poți răci de mai multe ori pe an. Acestea produc infecții mai frecvent la început de toamnă, primăvara și vara.
Deși sunt atât de contagioase, rinovirusurile produc simptome ușoare:
- strănut;
- tuse;
- nas înfundat;
- secreții nazale;
- lăcrimare;
- gât iritat;
- dureri de cap;
- oboseală.
Coronavirusurile
Coronavirusul SARS-CoV-2 care cauzează COVID-19 este cel mai cunoscut virus din această familie, însă există alte șase tipuri de coronavirusuri sezoniere care pot provoca infecții respiratorii. Acestea cauzează circa 10-15% dintre răcelile comune.
Spre deosebire de SARS-CoV-2 sau MERS-CoV, aceste șase coronavirusuri nu provoacă boli severe și nu duc la pandemii sau epidemii majore. Ele produc simptome ușoare până la moderate, care se rezolvă de la sine în câteva zile. La fel ca alte virusuri respiratorii, coronavirusurile sunt foarte contagioase și se răspândesc prin picături de salivă sau prin contactul cu suprafețe contaminate.
Virusurile paragripale
Acest grup de virusuri, diferite de cele care produc gripa, provoacă răceli în special la copiii cu vârsta mai mică de 5 ani, la persoanele cu vârsta peste 65 de ani și la cele cu un sistem imunitar slăbit, conform centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA.
De obicei, răceala comună cauzată de virusuri paragripale are simptome foarte similare celei cauzate de rinovirusuri, afectând doar gâtul și nasul. Ele sunt ușoare și se rezolvă de la sine cu odihnă și medicamente pentru răceli. Totuși, unele tipuri de virusuri paragripale afectează și tractul respirator inferior, cauzând bronșită, bronșiolită și pneumonie.
Adenovirusurile
Există aproximativ 50 de tipuri de adenovirusuri care provoacă răceala comună. Pe lângă răceli, ele pot cauza infecții mai grave, inclusiv bronșită și pneumonie.
Adenovirusurile pot infecta și alte țesuturi ale corpului. Ele se regăsesc printre principalele cauze ale conjunctivitei virale, afecțiune care se manifestă prin inflamarea și înroșirea conjunctivei ochilor (o membrană subțire care protejează ochii).
Unele tulpini de adenovirusuri pot cauza și gastroenterită, care afectează mai frecvent copiii și se manifestă prin diaree, vărsături și dureri abdominale. Aceste virusuri provoacă, de asemenea, infecții ale tractului urinar, mai ales la copii.
Virusul sincițial respirator (VSR)
Infecția cauzată de acest virus nu este considerată o răceală comună, dar are simptome similare răcelilor în formele sale mai ușoare și poate fi confundată cu acestea. VSR poate afecta atât tractul respirator superior, cât și pe cel inferior.
De multe ori, acest tip distinct de viroză respiratorie poate deveni mai periculos decât o răceală comună. Mai ales la sugari, copii mici și vârstnici, VSR poate cauza complicații mai severe, precum bronșiolita și pneumonia.
Ce complicații poate cauza răceala comună
Deși simptomele de răceală pot fi neplăcute, ele nu sunt grave și duc rareori la complicații, spre deosebire de gripă, COVID-19 sau VSR. Cu toate acestea, o răceală comună poate deschide calea către alte infecții precum sinuzita (infecția sinusurilor), otita (infecția urechilor) și bronșita acută.
O complicație comună este o infecție a sinusurilor însoțită de o tuse prelungită. Dacă ai astm, bronșită cronică sau emfizem, simptomele acestor afecțiuni se pot agrava timp de mai multe săptămâni, chiar și după ce răceala a trecut.
O altă complicație a răcelilor comune o reprezintă tusea postinfecțioasă, care de obicei apare fără secreții. Ea poate persista săptămâni sau chiar luni după ce răceala dispare, se asociază cu simptome asemănătoare astmului și poate fi tratată cu medicamente pentru controlul astmului.
Consultă un medic dacă te confrunți cu oricare dintre următoarele:
- simptome de răceală neobișnuit de severe;
- simptome care durează mai mult de 10 zile și nu se ameliorează;
- febră mare sau febră care durează mai mult de 4 zile;
- dificultăți de respirație;
- deshidratare;
- tuse care se agravează în timp ce restul simptomelor de răceală devin mai ușoare;
- exacerbarea afecțiunilor cronice pulmonare, cum ar fi astmul.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
