Gripa nu este doar o răceală mai severă. Cei mai mulți trec prin boală fără complicații, dar pentru unele persoane, ea se poate dovedi fatală. Află care sunt simptomele gripei, cine este mai predispus la complicații și când ar trebui să soliciți ajutor medical de urgență.
În fiecare an, până la 20% din populație se infectează cu gripă. Unele persoane sunt asimptomatice, în timp ce altele dezvoltă simptome cu diferite grade de severitate. Chiar dacă nu prezintă manifestări evidente, și persoanele asimptomatice pot transmite celor din jur virusul.
Din cele peste un miliard de îmbolnăviri raportate anual, între 3 și 5 milioane de cazuri sunt forme severe de gripă, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această infecție respiratorie, gripa, face până la 650.000 de victime în fiecare sezon.
Care sunt simptomele gripei
Majoritatea persoanelor infectate dezvoltă simptomele tipice ale gripei, cu o intensitate ușoară până la moderată, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Perioada de incubație a gripei, mai precis intervalul de la infectare și până la apariția primelor simptome, variază între una și patru zile, cu o medie de două zile.
Simptomele gripei debutează brusc și intens, spre deosebire de cele de răceală, care apar de obicei treptat și cresc lent în intensitate, pe parcursul mai multor zile. În gripă, starea de rău se instalează într-o perioadă scurtă de timp.
Cele mai comune simptome ale gripei sunt:
- stare generală de rău;
- febră mai mare de 38°C;
- frisoane;
- oboseală;
- stări de amețeală;
- dureri de cap;
- dureri în gât;
- dureri musculare;
- tuse seacă;
- nas înfundat sau care curge;
- apetit scăzut;
- senzație de greață și vărsături, în special la copii.
În formele necomplicate de gripă la adulți, simptomele sistemice ar trebui să dispară în câteva zile, cu unele excepții. Durerile în gât și rinoreea pot persista mai multe zile, iar tusea seacă și oboseala, până la câteva săptămâni.
Cine este mai predispus la complicații
La unele persoane, simptomele gripei sunt mai severe, fie direct din cauza infecției cu virusul gripal, fie ca urmare a unei infecții secundare, de obicei bacteriene (de exemplu, cu Streptococcus pneumoniae sau Staphylococcus aureus). Aceasta cauzează frecvent pneumonie, care poate fi fatală.
Alte complicații severe ale gripei pot fi miocardita și encefalita, care sunt inflamații ale mușchiului inimii, respectiv ale creierului.
Persoanele cu risc crescut de complicații din cauza gripei includ:
- copiii cu vârsta sub 5 ani (în special cei sub 2 ani);
- cei de 18 ani sau mai tineri care iau medicamente ce conțin aspirină sau salicilați;
- persoanele cu afecțiuni cronice, precum diabet, boli cronice pulmonare, boli cardiovasculare, hepatice, hematologice și altele;
- persoanele de 65 de ani și mai în vârstă;
- femeile însărcinate;
- persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 40;
- persoanele care locuiesc în azile de bătrâni sau sunt internate în centre medicale de îngrijiri paliative;
- persoanele care au sistemul imunitar slăbit din cauza unor afecțiuni sau a utilizării anumitor medicamente, cum ar fi imunosupresoarele.
Dacă faci parte dintr-o categorie de risc, ar trebui să contactezi medicul de familie de la primele simptome de gripă. Acesta îți poate prescrie medicamente antivirale, care au cea mai mare eficiență dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul gripei. Antiviralele pot reduce durata și severitatea bolii, precum și riscul de complicații.
Când să soliciți asistență medicală de urgență
Adulții ar trebui să solicite tratament de urgență dacă simptomele gripei includ oricare dintre următoarele:
- dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
- dureri în piept sau abdomen;
- senzație de amețeală bruscă sau severă;
- leșin;
- stări de confuzie;
- vărsături severe sau constante.
Un semnal de alarmă este și o evoluție neobișnuită a gripei, cu simptome care dispar și apoi reapar cu tuse și febră mai mare. Acestea pot semnala o complicație sau o infecție secundară, cum ar fi pneumonia.
Când să soliciți asistență medicală de urgență pentru copii
Copiii mici se numără printre categoriile cu risc crescut de complicații din cauza gripei. Ar trebui să soliciți îngrijiri medicale imediat dacă sugarul sau copilul prezintă oricare dintre următoarele simptome:
- dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
- cianoză (colorare albastră a pielii și mucoaselor);
- febră cu erupție cutanată;
- consum redus de lichide;
- pierderea poftei de mâncare;
- dificultăți în a se trezi;
- lipsă de energie;
- lipsa lacrimilor în timpul plânsului;
- reducerea numărului de scutece ude.
La fel ca în cazul adulților, este alarmantă situația în care simptomele gripei dispar, dar apoi reapar cu febră mai mare și tuse agravată.
Cum recunoști pneumonia, o complicație frecventă a gripei
Inflamația căilor respiratorii mici din plămâni, numită pneumonie, este o complicație gravă asociată gripei. Aceasta poate fi cauzată de virusul gripal care afectează direct țesutul pulmonar sau de o infecție secundară cu bacterii. Pneumonia bacteriană apare de obicei la câteva zile de la simptomele gripale inițiale.
Indiferent de cauză, inflamația împiedică schimbul normal de oxigen cu dioxid de carbon la nivelul plămânilor. Penumonia poate fi fatală pentru persoanele din categoriile de risc sau dacă nu este tratată.
Consultă de urgență un medic sau mergi la spital dacă ai simptome de pneumonie precum:
- tuse puternică, productivă în pneumonia bacteriană și uscată în pneumonia virală;
- dificultăți de respirație sau respirație rapidă;
- febră mai mare de 39°C care persistă;
- frisoane severe sau transpirație;
- dureri în piept.
Pneumonia este deosebit de periculoasă pentru persoanele în vârstă, cele cu afecțiuni cronice ale inimii sau plămânilor și cele cu un sistem imunitar slăbit.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
