La nivel global, unul din 8 adulți suferă de diabet, iar estimările arată că numărul lor este într-o creștere accelerată. Există mai multe tipuri de diabet, dar toate au o evoluție cronică și produc complicații grave dacă nu sunt ținute sub control. În timp, diabetul netratat afectează rinichii, inima, vasele de sânge, ochii și creierul.
La fiecare 5 secunde, o persoană decedează din cauza complicațiilor cauzate de diabet, semnalează Diabetes Atlas, un raport global actualizat anual de Federația Internațională de Diabet (IDF). În prezent, 206 milioane de oameni au diabet și se estimează că numărul lor va ajunge la 238 de milioane până în anul 2030 și la 260 de milioane în anul 2045.
În România, 11,6% din populația adultă are diabet, potrivit studiului PREDATORR, publicat în 2016. Prevalența bolii crește odată cu vârsta și este mai crescută la bărbați. Obezitatea, grăsimea abdominală, dislipidemia, nivelul redus de educație și istoricul familial de diabet sunt principalele cauze identificate de autorii studiului.
Ce este și cum apare diabetul
Diabetul este un grup de boli cronice care produce o creștere a concentrației glucozei în sânge, cu afectarea întregului metabolism. Glucoza este principala sursă de energie a organismului și provine din carbohidrații pe care îi consumăm. Ea are nevoie de insulină pentru a pătrunde în celule, acolo unde este transformată în energie.
Insulina este un hormon secretat de pancreas după mese, când cantitatea de glucoză din sânge crește. Uneori, pancreasul nu produce suficientă insulină sau chiar deloc. Alteori, organismul nu folosește corect insulina. În ambele situații, nivelul glucozei crește în sânge, fenomen numit hiperglicemie.
Pe termen lung, nivelul crescut al glicemiei afectează mai multe organe și țesuturi din organism, potrivit specialiștilor Federației Internaționale de Diabet, organizație care cuprinde peste 230 de asociații naționale de diabet, din peste 160 de țări și teritorii.
Diabetul zaharat și diabetul insipid: tipuri de diabet similare?
Diabetul care afectează cantitatea de glucoză din sânge este numit diabet zaharat. În general, termenul de „diabet” este folosit cu referire la diabetul zaharat, cel legat de nivelul glicemiei. Există și un alt tip de diabet, numit insipid, care nu are nimic în comun cu diabetul zaharat, cu excepția câtorva manifestări comune: setea și urinarea excesivă.
Diabetul insipid este o afecțiune rară cauzată de funcționarea incorectă a rinichilor și fără nicio legătură cu pancreasul. În diabetul insipid, organismul produce o cantitate excesivă, între 5 și 8 litri zilnic, de culoare deschisă. Adesea, bolnavii se abțin de la consumul de lichide pentru a nu mai merge atât de des la toaletă, dar ajung să se confrunte cu deshidratarea.
Acest tip de diabet apare mai frecvent la persoanele care au anumite afecțiuni ale rinichilor, cum sunt sindromul nefrotic, insuficiența renală sau pielonefrita.
Tipuri de diabet zaharat
Există 3 tipuri principale de diabet, acestea fiind responsabile de cele mai multe cazuri de boală în lume. Mecanismele de apariție, dar și momentul debutului sunt diferite în cazul fiecăruia. Acestea sunt următoarele:
Diabetul de tip 1
Numit în trecut și diabet juvenil sau diabet insulino-dependent, acest tip de diabet este întâlnit la 10% din persoanele cu diabet. Diabetul de tip 1 poate apărea la orice vârstă, dar este diagnosticat de obicei la copii și adolescenți.
Când ai diabet de tip 1, organismul tău produce foarte puțină insulină sau deloc. În cele mai multe cazuri, acest lucru se întâmplă pentru că sistemul imunitar distruge celulele beta din pancreas care produc insulina. Alteori, pancreasul este afectat de boli sau leziuni care distrug aceste celule beta.
Bolnavii cu diabet zaharat de tip 1 au nevoie de monitorizarea constantă a glicemiei și de injecții zilnice cu insulină. Dacă nivelul glicemiei este menținut în parametrii recomandați de medic, au toate șansele unei vieți lungi și sănătoase.
Diabetul de tip 2
Acesta este cel mai frecvent între diferitele tipuri de diabet, fiind întâlnit la 90% dintre persoanele diagnosticate cu diabet. Diabetul de tip 2 este cel la care se face referire atunci când se vorbește despre riscurile unui stil de viață dezechilibrat. Alimentația sănătoasă și activitatea fizică pot să prevină acest tip de diabet.
În diabetul de tip 2, pancreasul produce suficientă insulină, dar organismul nu o folosește eficient. El apare frecvent la adulți, dar stilul modern de viață a dus la o creștere a incidenței lui și în rândul copiilor.
În stadiile timpurii, nivelul glicemiei poate fi ținut sub control cu un stil de viață echilibrat. În timp, pot fi necesare tratamente orale sau injecții cu insulină pentru a fi ținut sub control.
Diabetul gestațional
Așa cum îi spune și numele, acesta este diabetul care apare în timpul sarcinii. El poate produce complicații atât mamei, cât și bebelușului. De obicei, diabetul gestațional dispare după naștere, însă este important ca el să fie diagnosticat și tratat pentru a preveni complicațiile ulterioare.
Femeile care au avut diabet în sarcină sunt expuse riscului de a dezvolta diabet de tip 2 în următorii 3-6 ani de la naștere. Copiii acestora, pentru că au fost expuși intrauterin hiperglicemiei, pot avea hipoglicemie (nivel scăzut al glicemiei) la naștere, precum și niveluri scăzute ale calciului și magneziului. În plus, există riscul să devină supraponderali sau obezi, atrag atenția medicii Federației Internaționale de Diabet.
Tipuri rare de diabet
La aceste tipuri principale de diabet, se adaugă alte câteva, mai rare, dar care, cumulate, afectează aproximativ 2% din populație. Multe dintre aceste forme de boală sunt diagnosticate greșit, ducând la întârzieri în prescrierea tratamentului corect.
Tipuri rare de diabet sunt:
- diabetul de tip 3c, care apare ca urmare a afectării pancreasului din diverse cauze: pancreatită (inflamație a pancreasului), cancer pancreatic, fibroză chistică, pancreatectomie (extirparea chirurgicală a pancreasului), hemocromatoză (când organismul absoarbe și stochează prea mult fier). În diabetul de tip 3c, pancreasul nu mai produce insulină, și nici enzime necesare pentru digestie;
- diabetul de tip adult al tânărului (prescurtat MODY – maturity onset diabetes of the young). Este o formă rară de diabet, diferită de tipurile 1 și 2, care debutează până la vârsta de 25 de ani. El este determinat genetic, iar stilul de viață și greutatea nu influențează riscul de a face această formă de boală;
- diabetul neonatal este diabetul diagnosticat până la vârsta de 6 luni. El este cauzat de o modificare genetică ce afectează producția de insulină și duce la o creștere semnificativă a nivelului glucozei în sânge. Diabetul neonatal poate fi permanent sau tranzitoriu – dispare de la sine până la vârsta de 12 luni;
- diabetul indus de medicamente, care apare ca efect secundar al unor tratamente. Cel mai frecvent este diabetul indus de steroizi (corticosteroizi). Alte medicamente care pot declanșa diabetul sunt diureticele tiazidice, beta-blocantele, unele antipsihotice sau statine;
- diabetul determinat de sindroame genetice este declanșat de sindromul Wolfram, Alström, Klinefelter, Wolfram, Turner și altele.
- diabetul zaharat latent autoimun al adultului (LADA) mai este numit și diabetul de tip 1,5 pentru că are caracteristici atât din diabetul de tip 1, cât și din cel de tip 2. Simptomele sunt similare celor două, dar ele se instalează mai lent decât în diabetul de tip 1 și mai rapid decât în cel de tip 2. Deocamdată, el nu este clasificat ca un diabet distinct. Sunt în derulare studii prin care se încearcă identificarea particularităților sale.
Care sunt simptomele diabetului
Cele trei tipuri de diabet mai frecvente au manifestări asemănătoare, care sunt cauzate de creșterea concentrației de glucoză din sânge (hiperglicemie).
Simptomele nu pot fi identice pentru toți bolnavii, însă primele 4 dintre cele enumerate mai jos sunt întâlnite la majoritatea. Atât la adulți, cât și la copii, diabetul zaharat se manifestă prin:
- gură uscată și senzație permanentă de sete;
- urinare frecventă;
- pierdere subită și nejustificată în greutate;
- lipsă de energie, oboseală;
- senzație permanentă de foame;
- vedere încețoșată;
- miros neplăcut al respirației;
- greață și/sau vărsături;
- infecții frecvente ale pielii, urinare și/sau genitale;
- răni care se vindecă greu.
Momentul apariției simptomelor variază între diferitele tipuri de diabet. Diabetul zaharat de tip 1 se manifestă într-un interval scurt de la reducerea sau încetarea producției de insulină – în câteva zile sau, cel mult, săptămâni. În schimb, diabetul de tip 2 se instalează treptat. Mulți ani de la debutul bolii, simptomele pot fi absente sau subtile.
Cât despre diabetul gestațional, acesta este adesea asimptomatic sau are doar câteva dintre semnele enumerate – setea crescută și urinarea frecventă. Totuși, este importantă reducerea glicemiei pe timpul sarcinii pentru a preveni complicațiile sale.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
