Primul ajutor în criza de epilepsie. Ce trebuie să faci și ce nu

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 29 martie 2023, 10:09 / Actualizat: 3 aprilie 2023, 17:35

Ca martor al unei crize epileptice, trebuie să te asiguri mai întâi că persoana afectată este în siguranță și nu se rănește cu obiectele din jur. Iată cum ar trebui să intervii în continuare în criza de epilepsie, dar și ce nu ar trebui să faci. 

Reclamă

Epilepsia este una dintre cele mai întâlnite boli neurologice, care poate surveni la orice vârstă. În jur de 50 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu această afecțiune la nivel global, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 

Epilepsia este o afecțiune a sistemului nervos care apare ca urmare a unor descărcări bruște și intense de implusuri electrice în creier. Aceste descărcări se manifestă clinic prin crize recurente – scurte episoade de mișcări involuntare cunoscute drept crize epileptice.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Tipuri de crize de epilepsie 

În funcție de localizarea în scoarța cerebrală a descărcării electrice anormale care o declanșează, criza de epilepsie poate implica numai o parte a corpului (criză parțială sau focală) sau întregul corp (generalizată). 

Crizele focale au simptome diferite, în funcție de regiunea din creier din care își au originea. Ele se manifestă prin:

Reclamă
  • mișcări involuntare (convulsii) la nivelul unui membru sau al membrelor de pe o parte a corpului;
  • probleme de vorbire (incoerență în limbaj sau dificultatea de a găsi cuvintele);
  • amorțeli și/sau furnicături într-o zonă sau parte a corpului:
  • halucinații olfactive sau auditive;
  • senzație de frică.

Persoana afectată de o criză focală poate fi trează și conștientă, dar există și crize care produc o stare de confuzie și dezorientare temporo-spațială. Persoana în cauză poate avea mișcări repetitive în timpul crizei, cum ar fi frecarea mâinilor sau mersul în cerc.

Crizele generalizate apar atunci când întregul creier este afectat. Aceste crize sunt mai cunoscute fiindcă au manifestări vizibil mai intense decât cele focale. Există mai multe tipuri de crize generalizate, fiecare cu anumite particularități. Printre simptomele mai frecvente se numără:

Reclamă
  • contractura corpului;
  • convulsii (mișcări involuntare) ale mâinilor și picioarelor;
  • pierderea cunoștinței;
  • pierderea controlului asupra vezicii urinare și sfincterului;
  • mușcarea limbii. 

Criza de epilepsie generalizată durează de la câteva secunde la câteva minute, în funcție de intensitate. Ulterior, persoana afectată are o stare de somnolență sau confuzie. 

Primul ajutor în criza de epilepsie: ce ai de făcut

În cazul în care asistăm la o criză de epilepsie generalizată, cel mai important lucru pe care îl avem de făcut este să ne asigurăm că persoana afectată este în siguranță, recomandă medicii Epilepsy Foundation, organizație dedicată bunăstării persoanelor cu epilepsie.

Indiferent de tipul de criză de epilepsie generalizată, există câteva reguli generale pe care le putem urma pentru a fi de ajutor:

Supraveghează persoana afectată până la încheierea crizei

Crizele de epilepsie sunt imprevizibile. Este greu de estimat cât vor dura sau ce se poate întâmpla pe parcursul lor. Unele pot debuta cu manifestări ușoare, pentru ca apoi să ducă la căderea persoanei afectate și la pierderea stării de conștiență.

Dacă persoana afectată a fost rănită în timpul crizei, va avea nevoie de ajutorul tău.

Cronometrează criza de epilepsie

Este important să măsori durata crizei de epilepsie, de la debut și până la recăpătarea stării de conștiență. Reține exact ora la care a debutat și ai grijă ca, dacă se prelungește până la 5 minute, să soliciți ajutor medical de urgență pentru persoana în cauză. O criză de epilepsie egală sau mai lungă de 5 minute este considerată o urgență medicală.

Rămâi calm

Reacția ta în fața unei crize de epilepsie poate afecta comportamentul celor din jur. Dacă reușești să-ți menții calmul, starea ta îi va ajuta și pe ceilalți să rămână calmi. 

De asemenea, încearcă să-i vorbești persoanei afectate pe un ton calm în timpul și după criza de epilepsie. Astfel, o vei ajuta să se simtă mai bine pe măsură ce își revine. 

Îndepărtează obiectele periculoase din jur

Este foarte important să previi rănirea persoanei afectate de criza de epilepsie prin îndepărtarea tuturor obiectelor ascuțite din jurul său sau lucrurilor de care se poate lovi.

După încheierea crizei, dacă persoana în cauză este confuză, rătăcită, ajut-o să evite situațiile periculoase. De exemplu, nu o lăsa să iasă în stradă, să stea la înălțime sau în preajma unor obiecte ascuțite, care ar putea să o rănească. 

Ajută persoana afectată de criza de epilepsie să stea confortabil

Dacă se află în poziție verticală, ajut-o să stea jos, într-un loc sigur. Dacă este pe punctul de a cădea din picioare, cere ajutor unei persoane din jur pentru a o așeza împreună pe podea, având grijă să nu se lovească la cap. 

Îndepărtează privitorii

În locurile publice, se întâmplă adesea ca în jurul unei persoane afectate de o criză de epilepsie să se strângă mulți privitori. Odată ce ai situația sub control, roagă-i să se îndepărteze și să-i lase spațiu persoanei în cauză. Dacă aceasta se va trezi în mijlocul unei mulțimi de oameni, se va simți stânjenită și confuză. 

Nu imobiliza persoana afectată de criza de epilepsie

Nu vei reuși să oprești criza de epilepsie prin blocarea mișcărilor involuntare. Nu trebuie și nici nu putem să facem ceva pentru a pune capăt unei crize. 

Prin imobilizarea persoanei, riscăm să o rănim sau să îi producem o stare de agitație ori de agresivitate. Dacă se va simți blocată, ar putea să aibă o reacție agresivă la adresa celui care a imobilizat-o.

Nu îi pune niciun obiect în gură

Persoana care trece printr-o clipă de epilepsie are maxilarul și mușchii faciali contractați. Ea va mușca orice obiect pe care i-l băgăm în gură, riscând înghită și să se înece cu obiectul introdus în gură sau să-și spargă dinții. 

Contrar unor opinii, o persoană cu epilepsie nu își poate înghiți limba în timpul unei crize, așa încât nu este nevoie să-i scoatem limba cu degetele. 

Asigură-te că respiră bine

Dacă persoana afectată de criza de epilepsie este întinsă pe jos, încearcă să o întorci pe o laterală, cu gura îndreptată către pământ. Aceasta este poziția de siguranță, în care saliva se poate scurge astfel încât să nu blocheze căile aeriene și persoana afectată să respire bine. 

Într-o criză epileptică, poate părea că persoanei în cauză i se oprește respirația, ca urmare a contracturii musculaturii pieptului. Aceasta este faza tonică a crizei, care este urmată de relaxarea musculaturii și reluarea respirației normale. Nu este nevoie să efectuezi compresii toracice sau respirație gură la gură în acest interval.

Nu administra apă sau pastile dacă persoana nu este conștientă

O persoană care și-a pierdut starea de conștiență sau care este confuză ar putea să nu înghită corect apa, mâncarea sau pastilele pe care i le administrăm. În consecință, riscăm ca ele să ajungă în plămâni în loc de stomac și să producă înecul. 

Când trebuie să suni la 112

Sunt câteva situații în care persoana afectată de criza de epilepsie are nevoie de ajutor medical de urgență. Trebuie să suni la serviciul 112 în situațiile în care:

  • criza de epilepsie durează 5 minute sau mai mult;
  • persoana afectată are probleme de respirație;
  • are două crize consecutive, una după alta și persoana afectată nu își recapătă starea de conștiență între ele;
  • persoana afectată pare că se îneacă;
  • criza de epilepsie se declanșează în apă (piscină sau cadă);
  • persoana în cauză se rănește în timpul crizei;
  • știi că este prima criză epileptică pe care persoana în cauză o are;
  • persoana afectată cere ajutor medical.

Crizele de epilepsie pot fi stânjenitoare sau înfricoșătoare pentru persoanele care le experimentează. De aceea, este foarte important să îi arăți grijă și susținere atunci când își recapătă starea de conștiență. 

Asigură persoana în cauză că este în siguranță, iar când își revine și poate comunica, explică-i în termeni simpli ce s-a întâmplat. Oferă-te să rămâi cu ea până se simte pregătită să revină la activitățile obișnuite sau sună pe cineva care ar putea să-i ofere sprijin.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Un test de sânge ar putea identifica semnele bolii Alzheimer cu 15 ani înainte de apariția simptomelor
Un test de sânge ar putea identifica semnele bolii Alzheimer cu 15 ani înainte de apariția simptomelor
Un test de sânge ar putea identifica semnele bolii Alzheimer cu 15 ani înainte de apariția simptomelor
Cele două semne care anunță migrenele cu o zi înainte
Cele două semne care anunță migrenele cu o zi înainte
Cele două semne care anunță migrenele cu o zi înainte
Care sunt primele simptome de scleroză multiplă. Pot apărea cu până la 5 ani înainte ca boala să fie confirmată
Care sunt primele simptome de scleroză multiplă. Pot apărea cu până la 5 ani înainte ca boala să fie confirmată
Care sunt primele simptome de scleroză multiplă. Pot apărea cu până la 5 ani înainte ca boala să fie confirmată
Reclamă
PARTENERI
icon