Nivelurile a 13 proteine asociate îmbătrânirii creierului cresc la 57, 70 și 78 de ani. O lucrare științifică a analizat etapele desfășurării acestui proces. Cercetătorii au vrut să stabilească dacă există unele implicații, care îl pot influența pe parcursul vieții.
În cadrul unui nou studiu, oamenii de știință au analizat scanări ale creierului prin imagistică cu rezonanță magnetică (RMN). Acestea au fost colectate de la aproximativ 11.000 de persoane cu vârste cuprinse între 45 și 82 de ani. Ei au folosit scanările pentru a estima cât de mult diferă vârsta biologică a creierului de cea cronologică.
Nivelurile a 13 proteine asociate îmbătrânirii creierului cresc la 57, 70 și 78 de ani
Oamenii de știință au determinat vârsta creierului participanților cu ajutorul inteligenței artificiale, conform Livescience. Aceasta a analizat caracteristicile fiziologice specifice, cum ar fi volumul creierului și suprafața sa. Folosirea acestei metode a avut scopul de a stabili măsura în care creierele lor treceau printr-un proces de îmbătrânire accelerat.
De asemenea, cercetătorii au evaluat concentrația a aproximativ 3.000 de proteine în sângele colectat de la aproximativ 5.000 de participanți. Sângele conectează creierul cu restul corpului, astfel încât modificările concentrației de proteine din sânge se reflectă în modificări similare în creier.
La nivel general, lucrarea științifică a identificat 13 proteine ale căror concentrații în sânge au fost asociate semnificativ cu vârsta biologică a creierului. Nivelurile proteinelor legate de factorii implicați în îmbătrânire, precum stresul celular și inflamația, au crescut în sânge odată cu înaintarea în vârsta biologică a creierului. Totodată, nivelurile de proteine care contribuie la susținerea funcției creierului, inclusiv cele implicate în regenerarea celulară, s-au redus odată cu înaintarea în vârstă.
Vârsta cronologică înseamnă numărul de ani care au trecut de la momentul în care s-a născut o persoană. Conceptul de vârstă biologică arată cât de afectat este corpul uman de procesul de îmbătrânire.
Un tip de proteină se poate asocia cu dezvoltarea mai multor afecțiuni cronice
O proteină în special, denumită Brevican, se poate asocia cu apariția mai multor afecțiuni cronice. Printre acestea se pot regăsi: demență, accident vascular cerebral și dificultăți de mișcare. O altă proteină, denumită GDF15, se poate asocia cu bolile legate de înaintarea în vârstă, potrivit DailyMail.
În urma analizei rezultatelor, s-a stabilit că procesul de îmbătrânire a creierului poate începe în deceniul al cincilea de viață. Totodată, a doua parte a deceniului al șaptelea poate reprezenta un moment esențial în acest proces.
„Aceste descoperiri contribuie la eliminarea lacunelor de cunoștințe esențiale în clarificarea mecanismelor moleculare ale îmbătrânirii creierului, cu implicații substanțiale pentru dezvoltarea viitoare a… biomarkerilor pentru îmbătrânirea creierului, precum și ținte terapeutice personalizate pentru tulburările cerebrale ulterioare legate de vârstă”. a explicat echipa de cercetători.
Descoperirile acestui studiu au avut loc la doar câteva luni după ce unele studii separate au evidențiat deceniile de viață în care organismul îmbătrânește cel mai mult. Ele au demontat ideea că acest proces are loc treptat.
Studiul publicat în Nature Aging a fost realizat de o echipă de cercetători de la First Affiliated Hospital of Zhengzhou University din China. Cercetătorii implicați au avertizat că până în anul 2050, se estimează că numărul persoanelor cu vârste de minim 65 de ani va depăși 1,5 miliarde la nivel global. Acesta aspect evidențiază necesitatea unei analize mai amănunțite a procesului de îmbătrânire.