La 40 de ani, multe lucruri sunt mai așezate decât la 25: cariera, relația, planurile de viitor. Pentru tot mai mulți bărbați, acesta este și momentul în care apare dorința de a deveni tată. Numai că, atunci când vine vorba despre fertilitate, atenția se îndreaptă încă prea des aproape exclusiv spre femeie.
Reclamă
Vârsta tatălui contează însă și ea. Chiar dacă nu există un ceas biologic precum la femei și foarte mulți bărbați devin tați și la vârste mai înaintate, odată cu trecerea anilor pot apărea modificări ale parametrilor spermei, ale profilului hormonal și ale integrității ADN-ului spermatozoizilor.
Ce analize ar trebui să facă un bărbat de peste 40 de ani înainte să încerce să conceapă un copil? Este suficientă spermograma? Când are sens testarea fragmentării ADN-ului spermatic și când sunt necesare analizele genetice?
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, explică ce analize sunt utile pentru bărbații de peste 40 de ani care își doresc un copil și de ce nu toate investigațiile trebuie făcute din prima.
Fertilitatea masculină nu are termen de valabilitate, DAR…
… asta nu înseamnă că vârsta nu lasă nicio urmă. Despre femei și celebrul „ceas biologic” se vorbește mult. Despre bărbați, mult mai puțin. De aici și impresia că fertilitatea masculină rămâne neschimbată indiferent de vârstă. Realitatea este însă mai nuanțată.
„Un bărbat poate deveni tată și la 40, 50 sau chiar 60 de ani. Nu putem compara fertilitatea masculină cu cea feminină și nici nu putem spune că la o anumită vârstă fertilitatea bărbatului dispare. Totuși, după 40 de ani putem observa, la unii bărbați, modificări ale calității spermei și o probabilitate mai mare de apariție a unor alterări ale ADN-ului spermatozoizilor”, explică dr. Andreas Vythoulkas.
Spermograma, cea mai importantă analiză pentru evaluarea fertilității masculine
Dacă un bărbat de peste 40 de ani își dorește un copil, investigația de bază pe care ar trebui să o facă pentru a ști cum stă cu fertilitatea este spermograma. Aceasta este o analiză relativ simplă, dar oferă informații foarte importante despre numărul spermatozoizilor, concentrația lor, mobilitate, morfologie, volumul ejaculatului și alți parametri care contează pentru fertilitate.
„Spermograma este punctul de plecare. Ne arată dacă există spermatozoizi în număr suficient, cum se mișcă și ce morfologie au. Dar este foarte important ca rezultatul să nu fie interpretat izolat și nici de către pacient, comparând pur și simplu niște cifre cu valorile de referință de pe buletinul de analiză”, precizează specialistul în infertilitate.
Un rezultat modificat nu înseamnă automat infertilitate. Parametrii spermei pot varia în timp, inclusiv după febră, infecții, perioade de stres intens sau expuneri la temperaturi ridicate. De aceea, dacă prima spermogramă este anormală, medicul poate recomanda repetarea ei.
„Spermatogeneza este un proces dinamic. O singură spermogramă nu trebuie să devină un verdict. Dacă avem valori modificate, de cele mai multe ori verificăm din nou la un interval de câteva luni și punem rezultatul în contextul clinic al pacientului”, explică medicul.
CITEȘTE ȘI: Factorii care influențează succesul sau eșecul procedurii de fertilizare in vitro
Ce alte analize pot fi recomandate unui bărbat de peste 40 de ani
Nu există un set universal de analize pe care orice bărbat de peste 40 de ani trebuie să le facă automat dacă își dorește un copil.
„Investigațiile bune sunt cele care răspund unei întrebări medicale. Nu este nevoie să facem zece teste doar pentru că sunt disponibile. Pornim cu investigațiile de bază și mergem mai departe acolo unde simptomele, rezultatele sau istoricul ne arată că trebuie să căutăm mai în profunzime”, subliniază dr. Andreas Vythoulkas.
În funcție de situație, medicul poate recomanda:
- analize hormonale, precum FSH și testosteron, în special când spermograma este modificată sau există semne de dezechilibru hormonal (scăderea libidoului, tulburări de erecție etc.);
- LH și prolactină, atunci când există o indicație;
- testarea fragmentării ADN-ului spermatic;
- analize genetice, în special în cazurile de azoospermie sau oligozoospermie severă și în alte situații stabilite de specialist;
- teste pentru infecții, dacă spermograma sau simptomele ridică această suspiciune (număr crescut de leucocite);
- ecografie scrotală sau testiculară, dacă există suspiciunea unui varicocel, modificări ale testiculelor sau alte probleme depistate la examenul clinic.
Fragmentarea ADN-ului spermatic, esențială în anumite cazuri
Testul de fragmentare a ADN-ului spermatic evaluează integritatea materialului genetic din spermatozoizi. O fragmentare crescută a ADN-ului spermatic poate fi asociată cu șanse mai mici de concepție și, în anumite contexte, cu un risc mai mare de pierdere a sarcinii.
Vârsta poate contribui la creșterea fragmentării ADN-ului, dar asta nu înseamnă că orice bărbat care a împlinit 40 de ani trebuie să solicite această analiză.
„Fragmentarea ADN-ului spermatic este un test util, dar nu este un screening obligatoriu pentru orice bărbat de peste 40 de ani. Îl recomandăm atunci când există o justificare: infertilitate fără o explicație evidentă, pierderi repetate de sarcină, eșecuri în procedurile de reproducere asistată sau alte situații pe care medicul le consideră relevante”, spune specialistul.
Tocmai de aceea, o spermogramă normală nu exclude întotdeauna nevoia unor investigații suplimentare, dar nici nu justifică automat efectuarea tuturor testelor disponibile.
CITEȘTE ȘI: Semne de infertilitate la femei și bărbați. Ce probleme pot indica
Analizele genetice sunt cu adevărat necesare?
Investigațiile genetice sunt recomandate mai ales în anumite forme severe de infertilitate masculină, cum ar fi absența spermatozoizilor (azoospermia) sau concentrația foarte mică de spermatozoizi, în funcție de contextul medical.
În cazul cuplurilor cu pierderi recurente de sarcină, medicul poate considera necesară și evaluarea genetică a partenerilor.
„Analizele genetice ne pot da răspunsuri extrem de importante, dar trebuie făcute atunci când există o indicație. Scopul nu este să speriem un cuplu cu o listă interminabilă de riscuri, ci să identificăm acele situații în care informația genetică poate schimba conduita medicală sau poate ajuta cuplul să ia o decizie informată”, explică dr. Vythoulkas.
Uneori, cea mai importantă „analiză” este discuția cu medicul
Înaintea testelor de laborator există o etapă care poate părea banală, dar care oferă foarte multe informații: istoricul medical.
Operațiile la nivel genital, oreionul cu afectare testiculară, traumatismele, infecțiile, varicocelul, anumite tratamente, chimioterapia, radioterapia, utilizarea de steroizi anabolizanți, fumatul sau expunerea profesională la anumite substanțe pot influența fertilitatea bărbatului. Inclusiv medicația și suplimentele trebuie discutate deschis cu medicul.
„Întreb pacientul despre medicamente, suplimente, fumat, alcool, greutate, intervenții chirurgicale sau probleme medicale din trecut. Uneori, o informație pe care el o consideră fără legătură cu fertilitatea poate fi exact piesa care ne ajută să înțelegem rezultatele”,explică medicul.
Se poate îmbunătăți fertilitatea masculină după 40 de ani?
Renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, controlul greutății, somnul suficient și evitarea steroizilor anabolizanți pot contribui la sănătatea generală și reproductivă. În alte situații, este necesară tratarea unei probleme hormonale, a unei infecții, a unui varicocel sau alegerea unei tehnici de reproducere asistată.
Nu există însă suplimentul-minune care să transforme peste noapte o spermogramă modificată într-una perfectă.
„Le spun pacienților să privească fertilitatea ca pe o parte a sănătății lor generale. Nu există o vitamină care să rezolve toate problemele și nu are sens să luăm suplimente la întâmplare. Important este să găsim cauza, atunci când ea poate fi identificată, și să acționăm țintit”, spune dr. Vythoulkas.
CITEȘTE ȘI: Primele analize de infertilitate recomandate la femei. Ce metode se folosesc atunci când sarcina întârzie să apară
