Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac foarte comună în care inima bate neregulat, prea repede. Netratată, ea poate duce la formarea de cheaguri de sânge și crește de cinci ori riscul de accident vascular cerebral. Află ce simptome are fibrilația atrială și care sunt opțiunile de tratament.
Reclamă
O inimă sănătoasă se contractă și se relaxează într-un ritm regulat. În repaus, se contractă aproximativ o dată pe secundă și mai des în timpul exercițiilor fizice. Fiecare contracție împinge sângele din atrii (cele două camere superioare ale inimii) în ventricule (cele două camere inferioare). Apoi, ventriculele se contractă și trimit sângele către plămâni sau către restul corpului.
Ce este fibrilația atrială
În fibrilația atrială, atriile se contractă neregulat și mult mai rapid decât în mod normal, de 400 de ori pe minut sau chiar mai des de atât. Atriile „tremură” (fibrilează) în loc să se contracte și nu mai pompează sângele la fel de bine în ventricule.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Din cauza contracțiilor ineficiente, sângele începe să se acumuleze în atrii și poate forma cheaguri (trombi), conform Asociației Americane a Inimii (AHA). Cheagurile pot fi pompate în circulație, din inimă către creier. Dacă un cheag blochează alimentarea cu sânge a creierului, apare un accident vascular cerebral (AVC).
Între 15% și 20% dintre persoanele care suferă un AVC au această tulburare de ritm cardiac. Totodată, ea dublează riscul de deces din cauze cardiace dacă nu este tratată. Cu toate acestea, mulți oameni nu sunt conștienți că fibrilația atrială este o afecțiune gravă, spun medicii AHA.
Reclamă
Stadiile fibrilației atriale
La fel ca multe alte afecțiuni cardiace, fibrilația atrială este o boală progresivă. Pe măsură ce avansează, simptomele sunt mai persistente și devin mai severe.
În funcție de durata episodului de fibrilație atrială, există mai multe forme ale acestei tulburări de ritm:
- Fibrilație atrială paroxistică. Apare și dispare spontan, de obicei în decurs de câteva ore și până la 7 zile. Ritmul cardiac revine la normal fără tratament. Unele persoane au doar câteva episoade de fibrilație pe an, în timp ce altele au zilnic;
- Fibrilație atrială persistentă. Ritmul neregulat al inimii durează mai mult de 7 zile și nu poate fi restabilit fără tratament;
- Fibrilație atrială de lungă durată. Simptomele persistă de obicei mai mult de 12 luni, dar încă se poate reveni la un ritm cardiac normal cu ajutorul tratamentelor;
- Fibrilație atrială permanentă sau cronică. Ritmul cardiac neregulat este constant și nu poate fi restabilit. Tratamentele vizează controlul frecvenței cardiace și prevenirea complicațiilor.
Care sunt cauzele fibrilației atriale
Fibrilația atrială nu are întotdeauna o cauză clară, însă, de cele mai multe ori, apare din cauza deteriorării inimii, potrivit British Heart Foundation. Aceasta poate fi provocată de:
Reclamă
- hipertensiune arterială;
- valvulopatii (boli care afectează valvele cardiace);
- boală cardiacă congenitală;
- pericardită;
- cardiomiopatie;
- boală coronariană;
- diabet;
- obezitate;
- intervenții chirurgicale pe inimă;
- stres intens;
- boală de nod sinusal.
Fibrilația atrială se poate asocia și cu alte afecțiuni, cum ar fi:
- astmul;
- bolile tiroidiene;
- cancerul pulmonar;
- embolia pulmonară.
Uneori, poate fi declanșată de factori precum:
- alcoolul;
- cofeina;
- fumatul;
- drogurile recreaționale;
- stresul emoțional;
- alimentele picante.
Mulți oameni nu au afecțiuni preexistente sau factori de risc, dar dezvoltă totuși fibrilație atrială. De asemenea, riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind diagnosticată mai frecvent după vârsta de 50 de ani. Când apare la o vârstă mai tânără, fibrilația atrială are, de obicei, cauze genetice. Fibrilația atrială este rară la copii, dar nu exclusă.
Unele studii susțin că persoanele înalte sunt mai predispuse la fibrilație atrială. Pentru fiecare centimetru care depășește înălțimea medie de 1,70 m, riscul unei persoane de a dezvolta fibrilație atrială crește cu aproximativ 1,2%, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Pennsylvania.
Ce simptome are fibrilația atrială
Unele persoane cu fibrilație atrială nu au simptome, iar afecțiunea poate fi descoperită doar în urma unui control medical. Atunci când este simptomatică, se manifestă prin unul sau mai multe dintre următoarele:
- oboseală generală;
- oboseală în timpul exercițiilor fizice;
- palpitații (senzația că inima îți bate rapid, puternic sau că sare peste bătăi);
- senzații de amețeală sau senzație de leșin;
- dificultăți de respirație;
- anxietate și transpirații;
- stare de slăbiciune;
- dureri în piept.
Durerea sau senzația de presiune în piept este o urgență medicală. Ea poate semnala un infarct miocardic.
Cum se tratează fibrilația atrială
Cel mai important pas în gestionarea fibrilației atriale este evaluarea riscului de accident vascular cerebral al unei persoane, conform Johns Hopkins Medicine, din Statele Unite. Pentru persoanele cu mai mulți factori de risc pentru AVC (cum ar fi vârsta peste 65 de ani și hipertensiunea arterială), se recomandă medicamente anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și a reduce riscul de AVC:
- warfarina
- apixaban
- dabigatran
- edoxaban
- rivaroxaban.
Al doilea pas în tratamentul fibrilației este reducerea ritmului cardiac de repaus la 80 de bătăi pe minut. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unor medicamente:
- beta-blocante
- blocante ale canalelor de calciu
- digoxină.
Al treilea pas este controlul ritmului cardiac, care se poate realiza prin medicamente antiaritmice sau printr-o o procedură medicală. La persoanele care au fibrilație atrială permanentă, o procedură numită cardioversie electrică poate restabili ritmul normal. Aceasta resetează electric ritmul inimii prin intermediul unor șocuri cu energie scăzută. Totuși, ea este o soluție temporară. Ulterior, medicamentele antiaritmice (amiodaronă, dofetilidă, propafenon și altele) sau ablația cu cateter pot ajuta la menținerea ritmului.
Ablația cu cateter este o procedură minim invazivă în cadrul căreia un cateter subțire este introdus printr-o venă de la nivel inghinal și ghidat până la inimă. Prin acest cateter, se aplică unde cu radiofrecvență pentru a distruge zonele de țesut cardiac ce provoacă ritmul neregulat. Astfel, se restabilește ritmul cardiac normal.
Pentru a preveni progresia bolii și apariția complicațiilor, se recomandă și modificări ale stilului de viață: gestionarea hipertensiunii arteriale, reducerea stresului, activitatea fizică regulată, evitarea alcoolului și a cofeinei, controlul colesterolului și menținerea unei greutăți normale.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
