Enteroviroza la copii: simptome, tratament, prevenție

Cunoscută popular și sub numele de „răceală la stomac”, deși nu are nimic în comun cu răceala care afectează căile respiratorii, enteroviroza este o inflamație a tractului gastrointestinal care afectează stomacul, intestinul subțire și intestinul gros. 

Foarte mulți copii fac această boală contagioasă care se răspândește ușor în colectivități. În majoritatea cazurilor, enteroviroza este autolimitantă: durează doar câteva zile și nu necesită un tratament. Cel mai mare pericol pentru cei mici este deshidratarea cauzată de pierderea de lichide prin vomă și diaree, potrivit specialiștilor de la Johns Hopkins University School of Medicine.

Ce cauzează enteroviroza la copii

Mai multe virusuri pot provoca gastroenterita. Cel mai frecvent implicate sunt:

• Rotavirusul. Până la apariția vaccinului împotriva rotavirusului, el era principala cauză a bolii diareice la copii. Acest virus infectează bebelușii cu vârste între 3 și 15 luni. Până la vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor dobândesc anticorpi împotriva lui. Gastroenterita produsă de rotavirus este raportată frecvent în lunile de toamnă și de iarnă. Simptomele bolii durează între 3 și 7 zile;
• Norovirusul. Acest tip de virus este cauza principală de enteroviroză la adulți. Infecțiile cu norovirus pot să apară în orice perioadă a anului. Simptomele bolii durează 1-3 zile;
• Adenovirusul. Copiii cu vârsta sub 2 ani sunt cel mai frecvent afectați de infecțiile gastrointestinale cu adenovirus. Ele apar pe tot parcursul aunului, cu o creștere ușoară în sezonul cald. Simptomele gastroenteritei cauzate de adenovirus durează între 5 și 12 zile;

Cum se transmite enteroviroza la copii

Virusurile care provoacă enteroviroza sunt extrem de contagioase. Ele se transmit atât pe cale fecal-orală (mâini, alimente și obiecte contaminate), cât și pe cale aeriană. Virusurile se găsesc în scaunele diareice, respectiv vărsăturile persoanelor infectate și pot supraviețui o lungă perioadă de timp în afara corpului.

Copiii infectați pot contamina persoanele din jur prin intermediul obiectelor pe care le ating dacă nu s-au spălat pe mâini după utilizarea toaletei. Lucrătorii din industria alimentară pot transmite boala infecțioasă prin intermediul alimentelor și băuturilor pe care le manevrează. Virusurile care produc gastroenterita pot ajunge în canalizarea care alimentează locuințele cu apă. 

Ce simptome are enteroviroza la copii

Manifestările acestei boli infecțioase variază în funcție de virusul care a provocat-o. Cele mai frecvente simptome ale gastroenteritei virale sunt:

• diareea apoasă;
• crampele abdominale;
• greața;
• vărsăturile;
• lipsa poftei de mâncare;
• durerile de cap;
• febra, uneori.

Voma și diareea pot să provoace foarte ușor deshidratare la cei mici. De aceea, este important să cunoști semnele deshidratării la copil. Contactează medicul dacă observi cel puțin două dintre următoarele simptome ale deshidratării severe:

• la bebeluși, lipsa scutecelor ude pentru 8 ore;
• la copii, lipsa urinării timp de 10 ore;
• puls rapid;
• respirație profundă, rapidă;
• la bebeluși, fontanela înfundată, coborâtă;
• plâns fără lacrimi;
• gura uscată;
• somnolență excesivă;
• lipsă de energie;
• atenție redusă.

Cum se tratează enteroviroza la copii

Enteroviroza la copii nu are un tratament specific. Se pot prescrie tratamente simptomatice pentru febră și durere, dacă este cazul: paracetamol și ibuprofen, în cantități conform vârstei. 

Majoritatea celor mici pot fi tratați acasă până la recuperare. Cel mai important obiectiv este rehidratarea corespunzătoare după episoadele de vărsături și diaree. Dacă deshidratarea este ușoară, ea poate fi corectată acasă cu ajutorul unor săruri de rehidratare. Acestea se administrează în doze adaptate vârstei, la indicația medicului specialist pediatru sau gastroenterolog. 

• Oferă-i copilului soluția de rehidratare cât mai des posibil. Dacă are vărsături, așteaptă 20 de minute și începi administrarea cu una-două lingurițe la câteva minute distanță;
• Bebelușii pot fi alăptați în continuare dacă nu au episoade repetate de vomă (caz în care trebuie să mergi la medic);
• În cazul bebelușilor, sărurile de rehidratare sunt mai recomandate decât apa. Ea din urmă ar putea să nu fie la fel de eficientă în restabilirea echilibrului electrolitic;
• Pentru copiii care nu acceptă sărurile sub formă de soluții lichide există alternativa sărurilor congelate și oferite ca înghețată. Ele sunt disponibile și în România;
• Nu oferi copilului cola sau băuturi pentru sportivi cu electroliți. Ele pot agrava diareea și voma. Laptele de vacă și sucurile de fructe sunt, de asemenea, contraindicate;
• Când episoadele de vomă se opresc, îi poți oferi copilului cantități mici de mâncare: supe, morcovi fierți, pâine prăjită, biscuiți sărați, sticksuri, măr copt, iaurt și orez;
• Nu forța copilul să mănânce dacă nu îi este foame. Poate dura o vreme până când va simți nevoia să mănânce.

Când ar trebui să mergi la medic

Enteroviroza poate avea o evoluție diferită la copii, în funcție de vârstă, de bolile asociate și de starea generală de sănătate a acestora. Uneori, gastroenterita virală poate evolua sever sau se poate asocia cu o infecție bacteriană. 

Trebuie să mergi cu copilul la medic în următoarele situații:

• Dacă prezintă semnele de deshidratare severă enumerate anterior;
• Dacă are febră ridicată, de 39,5 grade Celsius sau mai mare;
• Dacă febra nu cedează în 48 de ore;
• Dacă vărsăturile durează peste 24 de ore;
• Dacă scaunele diareice durează peste 2 zile;
• Dacă are scaune sau vărsături cu sânge.

Cum poate fi prevenită enteroviroza

Această boală infecțioasă se transmite foarte ușor în colectivitățile de copii, iar deprinderea unor reguli de igienă îi poate feri pe cei mici de infectare. 

Riscul de îmbolnăvire se poate reduce considerabil prin:

• Spălarea mâinilor înainte de fiecare masă;
• Curățarea mâinilor cu șervețele sau geluri antibacteriene după plecarea de la locul de joacă; 
• Spălarea riguroasă a fructelor și legumelor înainte de consum; 

Pentru infecția cu rotavirus, există o metodă foarte eficientă de prevenție: vaccinul anti-rotavirus, numit și vaccinul rotaviral. El nu face parte însă din calendarul obligatoriu de vaccinări al Ministerului Sănătății. Vaccinul anti-rotavirus poate fi procurat din farmacii, pe bază de prescripție medicală, și se administrează în cabinetul medicului de familie pediatru. Spre deosebire de toate celelalte vaccinuri, acesta nu este injectabil, ci se administrează pe cale orală, începând cu primele 6 săptămâni de viață, dar nu mai târziu de vârsta de 6 luni. Sunt recomandate două doze, la o distanță de 4 săptămâni. 

Există mai multe tulpini de rotavirus, iar vaccinul le conține pe cele care circulă cel mai frecvent în rândul celor mici. Majoritatea copiilor (9 din 10) care primesc vaccinul vor fi imunizați împotriva gastroenteritei produse de rotavirus. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.