Fiecare celulă a corpului are nevoie de colesterol pentru a funcționa, dar o cantitate prea mare poate pune probleme pentru sănătate. Iată care este diferența dintre colesterolul HDL și LDL, cum afectează colesterolul „rău” vasele de sânge, prin ce analize îi poți verifica nivelul și care sunt valorile de referință.
Lipidele sau grăsimile aduse în corp din alimentație sau produse de organism circulă în sânge sub două forme: colesterol și trigliceride. Colesterolul are o reputație proastă, însă nu este întotdeauna nociv pentru sănătatea noastră. Dimpotrivă, avem nevoie de cantități moderate de colesterol pentru o multitudine de procese chimice care au loc în organism.
El face parte din structura fiecărei celule a corpului și este indispensabil pentru sintetizarea unor vitamine și hormoni esențiali. Colesterolul contribuie la activitatea sistemului imunitar, la sinteza neurotransmițătorilor, la procesele de digestie și la creșterea și cicatrizarea țesuturilor.
Pe cât de benefic este colesterolul pentru sănătate, pe atât de nociv se poate dovedi când se acumulează în exces în circulația sangvină. Excesul se depozitează pe pereții vaselor de sânge și produc, în timp, diferite afecțiuni.
Ce este colesterolul
Colesterolul este un tip de grăsime sintetizată în mare parte de către ficat. O altă parte provine din alimentație, în special din produsele de origine animală, explică medicii American Heart Association.
Pentru că este o substanță lipidică, colesterolul este insolubil în apă și poate circula în sânge numai cu ajutorul unor molecule numite lipoproteine. Aceste vehicule care ajută la transportul colesterolului au densitate diferită și se împart în mai multe categorii, dar cele mai importante sunt:
Colesterolul LDL (Low Density Lipoprotein)
Colesterolul înglobat în lipoproteinele LDL este considerat colesterol „rău”, care duce la apariția bolilor cardiovasculare și accidentelor vasculare cerebrale atunci când se acumulează în exces în circulația sangvină. El transportă grăsimile de la ficat spre toate celulele organismului.
Colesterolul HDL (High Density Lipoprotein)
La polul opus este colesterolul HDL, denumit colesterol „bun” pentru că are un efect protector împotriva bolilor de inimă și atacului cerebral. HDL transportă o parte din colesterolul „rău” (LDL) din artere înapoi în ficat, unde este descompus și eliminat apoi din corp.
HDL colesterolul are un rol foarte important. Dacă valorile lui sunt prea scăzute, ne putem confrunta cu probleme cardiovasculare chiar dacă avem valori scăzute de LDL colesterol.
Ce efect are un colesterol crescut asupra vaselor de sânge
Acumularea colesterolului în artere duce la îngustarea, întărirea și reducerea elasticității lor – afecțiune numită ateroscleroză. În timp, depunerile de grăsimi denumite plăci de aterom se măresc și reduc fluxul de sânge până la blocarea lui, provocând o serie de afecțiuni:
- angina, care se manifestă prin dureri în piept;
- infarctul miocardic, care se produce atunci când plăcile de aterom se desprind de vasul de sânge și formează un cheag de sânge care blochează circulația sângelui către inimă;
- accidentul vascular cerebral, care apare prin același mecanism ca infarctul, cu diferența că se blochează fluxul de sânge către o zonă din creier.
Ce analize sunt necesare pentru a verifica valorile colesterolului
Determinarea nivelului de colesterol se poate realiza printr-o analiză de sânge pentru fiecare tip de colesterol în parte (LDL, HDL sau colesterol total). Mai recomandată este însă evaluarea tuturor grăsimilor din sânge, inclusiv a trigliceridelor, care sunt cele mai numeroase. Analiza se numește panou sau profil lipidic. Nivelul trigliceridelor este și el relevant pentru evaluarea riscului cardiovascular. Ele contribuie la acumularea colesterolului în artere și la apariția bolilor cardiace.
Profilul lipidic poate fi recomandat de medicul cardiolog în cadrul unei evaluări cardiovasculare, dar ar trebui să facă parte din analizele uzuale.
În funcție de vârstă, evaluarea colesterolului este recomandată astfel:
- Primul test de screening este indicat între 9 și 11 ani și repetat la fiecare 5 ani;
- Pentru bărbații cu vârste între 45 și 65 de ani, analiza se repetă la 1-2 ani;
- Pentru femeile cu vârste între 55 și 65 de ani, se recomandă testarea la 1-2 ani;
- Pentru persoanele cu vârste peste 65 de ani, indiferent de sex, se recomandă testarea anuală.
Dacă rezultatul inițial al testului a arătat valori în afara intervalelor de referință sau dacă ai fost diagnosticat cu boală coronariană, specialistul cardiolog poate recomanda testări mai frecvente. De asemenea, evaluarea nivelului colesterolului este indicată mai frecvent dacă:
- ai un istoric familial de hipercolesterolemie sau cu infarct miocardic;
- ești supraponderal sau obez;
- ai diabet;
- ai un stil de viață nesănătos;
- ești fumător.
Care sunt valorile optime ale colesterolului în sânge
Intervalele de referință sunt diferite la copii și adolescenți. În cazul lor, nivelul colesterolului total ar trebui sa fie sub 170 mg/dL, colesterolul LDL sub 110 mg/dl, iar HDL colesterolul, peste 45 mg/dL. Valorile normale pentru adulți sunt urmatoarele:
Valori de referință pentru colesterolul total
- Nivel optim <200 mg/dL
- Borderline crescut 200-239 mg/dL
- Nivel crescut ≥240 mg/dL
Valori de referință pentru LDL colesterol (tabel)
- Nivel optim <100 mg/dL
- Nivel optim la limită 100-129 mg/dL
- Borderline crescut 130-159 mg/dL
- Nivel crescut 160-189 mg/dL
- Nivel foarte crescut ≥190 mg/dL
Valori de referință pentru HDL colesterol
- Nivel normal >40 mg/dL
- Nivel protector >60 mg/dL
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
