Antibioticele sunt printre cele mai prescrise medicamente, dar nu sunt lipsite de riscuri. De la greață, diaree, candidoză și până la reacții alergice sau probleme cardiace, efectele adverse ale antibioticelor pot fi foarte neplăcute și pun viața în pericol uneori.
Descoperirea antibioticelor este unul dintre cele mai mari progrese medicale ale ultimului secol. În cele mai bine de 8 decenii de când sunt utilizate în practica medicală, aceste medicamente au salvat sute de milioane de vieți și au scurtat suferințele cauzate de infecțiile bacteriene.
Toate medicamentele au efecte nedorite, iar antibioticele nu fac excepție. Însă, când un pacient are nevoie de ele, beneficiile depășesc riscurile administrării. Dacă folosești antibiotice fără să ai nevoie, ele nu doar că nu te vor ajuta să te vindeci mai repede, dar te vor face să te simți chiar mai rău dacă apar efecte adverse. De aceea este important să consulți un medic pentru a vedea dacă antibioticele sunt cu adevărat necesare pentru afecțiunea pe care o ai.
Efectele adverse ale antibioticelor: care sunt cele mai întâlnite
Efectele adverse ale antibioticelor afectează în aceeași măsură bărbații și femeile. Există mai multe clase de antibiotice, iar unele au un risc mai mare decât altele de a declanșa reacții nedorite, potrivit informațiilor MSD Manual, (Manualul Merck de diagnostic și tratament), o resursă medicală de referință în medicină.
Cât despre tipul de efecte adverse, unele sunt mai frecvente decât altele, iar gravitatea efectelor secundare variază de la ușoare și până la amenințătoare de viață. Află în continuare care sunt efectele adverse mai frecvent întâlnite.
Reacții gastrointestinale
Antibioticele sunt de un real ajutor în tratamentul infecțiilor bacteriene, însă ele distrug nu doar bacteriile nocive care produc boli, ci și pe cele „bune”, benefice din stomac. De aceea, ele au adesea efecte adverse gastrointestinale:
- greață;
- vomă;
- crampe sau dureri abdominale;
- diaree.
Clasele de antibiotice care produc mai frecvent astfel de efecte adverse sunt macrolidele, cefalosporinele, penicilinele și chinolonele.
Pentru a preveni aceste probleme, mai ales dacă ai sensibilitate gastrică, este indicat să iei un protector gastric pe durata tratamentului cu antibiotic antisecretorii. Sunt recomandate medicamente inhibitoare ale secreției gastrice de tipul omeprazol, esomeprazol, pantoprazol sau rabeprazol.
Totodată, pentru a preveni dezechilibrul florei intestinale, sunt indicate și probiotice în timpul, dar și ulterior administrării antibioticelor.
Candidoză orală și vaginală
Cavitatea bucală și tractul genital feminin sunt colonizate de lactobacili, care inhibă creșterea bacteriilor patogene și a ciupercilor. Această floră „bună” a organismului este adesea distrusă de antibiotice. În consecință, multe persoane care primesc astfel de medicamente dezvoltă infecții fungice orale și vaginale, cel mai frecvent, candidoza – o infecție produsă de Candida albicans.
Candidoza vaginală se manifestă prin:
- mâncărimi vaginale;
- senzație de arsură la urinare sau în timpul sexului;
- secreții anormale, cu consistență groasă, de culoare albă;
- durere vaginală;
- Roșeață și inflamație în zona vaginală;
Candidoza bucală se manifestă prin:
- pete albicioase sau roșii pe limbă, cerul gurii, obraji, gingii și în gât;
- senzație de arsură sau durere în gură;
- gust neplăcut sau schimbarea gustului;
- durere la înghițire.
- sângerări gingivale;
- senzație de uscăciune bucală.
Probioticele administrate pe cale orală nu sunt eficiente și în prevenirea candidozei vaginale. De aceea, femeile care urmează un tratament antibiotic ar trebui să își administreze preparate vaginale ce conțin lactobacili.
O igienă orală bună, care presupune periajul regulat al dinților și utilizarea aței dentare, poate ajuta la prevenirea creșterii excesive a ciupercii Candida albicans în cavitatea bucală.
Fotosensibilitatea
Unele antibiotice, cum sunt tetraciclinele, cresc sensibilitatea organismului la lumină, fenomen numit fotosensibilitate. Pe durata administrării antibioticului, ochii pot percepe lumina mai puternică decât de obicei. De asemenea, pielea poate fi mai vulnerabilă la efectele razelor ultraviolete și este mult mai expusă riscului de arsuri solare. Fotosensibilitatea dispare, de regulă, odată cu încheierea tratamentului.
Evită expunerile prelungite la soare pe durata administrării antibioticului, iar dacă nu ai această opțiune, ia măsuri suplimentare de protecție: folosește o cremă cu factor de protecție solară ridicat și cu filtru UVA și UVB, poartă haine care să-ți acopere pielea și protejează-ți ochii cu ochelari de soare sau o pălărie.
Colorarea dinților
Acest efect advers apare în special după administrarea de antibiotice din clasa tetraciclinelor, antibiotice cu spectru larg de acțiune din care face parte cunoscuta doxiciclină, dar și minociclina, metaciclina și altele.
Aceste medicamente duc uneori la apariția unor pete gălbui pe smalțul dinților sau la colorarea dinților într-o nuanță galbenă, inestetică. Efectul este permanent și afectează în mod deosebit copiii cu vârsta până în 8 ani, ai căror dinți sunt în proces de mineralizare și calcifiere.
Efectele adverse ale antibioticelor: care sunt cele mai severe
În cazuri mai rare, administrarea de antibiotice are efecte adverse grave, care pot să pună viața în pericol. Cele mai serioase efecte secundare severe sunt următoarele:
Reacțiile alergice
Printre efectele adverse ale antibioticelor se numără și alergiile, a căror severitate variază de la ușoară și până la șoc anafilactic. Reacțiile alergice ușoare se manifestă printr-o iritație cutanată.
Șocul anafilactic se manifestă prin:
- umflarea gurii, a gâtului și a feței;
- dificultăți de respirație;
- scăderea tensiunii arteriale;
- bătăi rapide ale inimii;
- senzație de leșin.
De obicei, anafilaxia se dezvolta într-un interval de 15-60 de minute de la administrarea antibioticului. Fără o intervenție promptă, șocul anafilactic poate fi fatal.
Infecția cu Clostridium difficile
Administrarea de antibiotice perturbă echilibrul bacteriilor din intestin și favorizează proliferarea bacteriei Clostridium difficile. Ea este prezentă uneori în sistemul nostru digestiv, dar, în condiții normale, celelalte bacterii din flora intestinală o pot ține sub control și nu cauzează simptome.
Enterocolita provocată de această bacterie se manifestă prin inflamația colonului și diaree severă. Afecțiunea este dificil de tratat, deoarece Clostridium difficile este rezistentă la majoritatea antibioticelor disponibile în prezent.
Enterocolita provocată de C. difficile poate avea o evoluție severă și duce uneori la deces. Principalele clase de antibiotice care cresc riscul acestui efect advers sunt cefalosporinele, fluorchinolonele, lincosamidele și carbapenemii.
Problemele cardiace, printre efectele adverse ale antibioticelor
În cazuri rare, anumite antibiotice pot să provoace aritmii (un ritm cardiac anormal) sau pot să ducă la scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune). Antibioticele asociate mai frecvent cu aceste efecte adverse sunt eritromicina și unele chinolone precum ciprofloxacinul.
Dacă ai fost diagnosticat cu o afecțiune cardiacă, informează medicul despre ea înainte de a lua orice tip de antibiotic. Acesta îți va putea prescrie antibioticul potrivit pentru tine.
Contactează medicul dacă, pe durata tratamentului, ai o durere cardiacă nouă, aritmie sau dificultăți de respirație. Dacă simptomele sunt severe, apelează serviciul de urgență sau mergi la cea mai apropiată cameră de gardă.
Leucopenia și creșterea riscului de infecții
Afectarea celulelor sangvine este încă unul dintre efectele adverse ale antibioticelor. Uneori, ele pot să producă o scădere a globulelor albe din sânge – o tulburare hematologică numită leucopenie. Globulele albe sunt principala armă de apărare a organismului în fața infecțiilor, iar reducerea numărului lor are ca efect un risc crescut de infecții.
Aminoglicozidele (din care fac parte streptomicina, gentamicina și kanamicina) și tetraciclinele (minociclina) sunt clasele de antibiotice asociate mai frecvent cu leucopenie, dar și altele au, mai rar, acest efect advers.
O altă afecțiune hematologică indusă de unele antibiotice este trombocitopenia – scăderea numărului de trombocite din circulația sangvină sub valorile normale. Trombocitopenia produce sangerari prelungite ale rănilor, sângerări gingivale, vânătăi, urinare cu sânge și, rar, sângerări digestive ori la nivel cerebral.
Efectele adverse ale antibioticelor sunt numeroase și trebuie să cunoști riscurile înaintea administrării lor. De aceea, întreabă medicul care își prescrie un astfel de tratament la ce reacții adverse să te aștepți și dacă există alternative cu mai puține efecte nedorite.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
