Preocuparea excesivă pentru un fizic musculos a devenit un fenomen îngrijorător în rândul băieților și tinerilor, avertizează specialiștii. Bigorexia sau complexul lui Adonis este o tulburare care duce la comportamente nesănătoase, cum ar fi antrenamentele prea dese și dietele extreme. Iată cum pot gestiona părinții această problemă.
Reclamă
În anii adolescenței, preocuparea excesivă pentru imaginea corporală este o problemă relativ comună. Tulburări precum anorexia și bulimia sunt frecvente la această vârstă. Adolescenții pot fi influențați ușor de idealurile de frumusețe promovate pe rețelele sociale și pot dobândi o percepție distorsionată a propriului corp. Acest lucru alimentează uneori comportamente nesănătoase.
Ce este bigorexia
O problemă mai puțin cunoscută legată de imaginea corporală ia amploare în rândul copiilor și adulților tineri, avertizează experții: bigorexia. Cunoscută și sub numele de complexul lui Adonis, este un tip de tulburare dismorfică corporală, categorie în care sunt incluse și anorexia, respectiv bulimia.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Cercetările semnalează că bigorexia este în creștere în rândul băieților adolescenți. „Tulburările alimentare la băieți sunt adesea subrecunoscute și subdiagnosticate”, spune Jason Nagata, medic pediatru specializat în tulburările alimentare la băieți și bărbați.
Dr. Nagata este coautorul unui studiu din 2019 care susține că 22% dintre băieții adolescenți au manifestat „comportamente alimentare dezordonate orientate spre dezvoltarea musculară”. Utilizarea suplimentelor, modificările comportamentului alimentar și chiar consumul de steroizi erau frecvente în rândul adulților tineri de sex masculin, se arată în concluziile cercetării.
Reclamă
Ce simptome are bigorexia
Complexul lui Adonis este caracterizat printr-o preocupare excesivă pentru dezvoltarea mușchilor. Persoanele afectate sunt obsedate de ideea de a-și crește masa musculară din convingerea că nu sunt suficient de robuste, chiar și atunci când au deja fizicul unui culturist.
Bigorexia se maschează sub comportamente care par sănătoase, cum ar fi antrenamentele la sală și grija pentru alimentație. În realitate, aceste comportamente devin obsesive și nesănătoase și conduc la dezechilibre fizice și mintale.
Preocuparea excesivă pentru creșterea masei musculare poate duce la:
Reclamă
- Obsesie pentru antrenamente. Bigorexia determină băieții să petreacă multe ore la sală, în detrimentul altor activități;
- Diete extreme. Pentru a-și crește masa musculară, tinerii pot recurge la diete foarte bogate în proteine, adesea mult mai multe decât necesarul zilnic recomandat. Totodată, pot adopta diete foarte restrictive pentru a elimina grăsimea corporală;
- Consumul de suplimente. Mulți tineri utilizează suplimente proteice și, în unele cazuri, steroizi anabolizanți pentru a accelera creșterea musculară. Aceștia pot avea efecte secundare grave la adolescenți, care sunt încă în perioada de dezvoltare fizică și hormonală;
- Probleme de sănătate. Dietele și suplimentele alimentare pot cauza deficiențe nutriționale, probleme digestive, densitate osoasă scăzută și dezechilibre hormonale. Antrenamentele excesive pot duce la oboseală cronică și leziuni musculare;
- Impact negativ asupra sănătății emoționale. Bigorexia poate duce la neglijarea vieții sociale și relațiilor personale, la anxietate sau chiar la depresie.
Ce alimentează bigorexia
Bigorexia pornește o imagine de sine distorsionată. „Indivizii pot avea o percepție eronată asupra propriului corp, crezând adesea că sunt mai mici sau mai puțin musculoși decât în realitate”, a spus Amy Gooding, psiholog clinician la Eating Recovery Center, din Baltimore, pentru publicația HuffPost.
La dezvoltarea acestei imagini de sine distorsionate contribuie factori biologici, psihologici și socioculturali, spune Kara Becker, terapeut certificat în tulburările alimentare și director național al programelor pentru tulburările alimentare derulate de organizația Newport Healthcare, din SUA.
„Un istoric familial de afecțiuni mintale, în special de tulburări legate de imaginea corporală sau anxietate, poate crește riscul de a dezvolta bigorexie. De asemenea, persoanele cu stimă de sine scăzută, perfecționism sau tendințe obsesiv-compulsive sunt mai vulnerabile la această tulburare”, potrivit terapeutului.
Traumele și bullying-ul sunt alți factori de risc potențiali pentru bigorexie. Însă, cea mai importantă contribuție la acest fenomen o are social media. Supralicitarea unui ideal fizic pe rețelele sociale este foarte dăunătoare pentru băieții mai tineri. Aceștia ar putea să nu înțeleagă pe deplin că influencerii și celebritățile își câștigă existența din imaginea corpului lor.
„TikTokerii și alți influenceri din social media câștigă milioane de dolari obținând aprecieri și urmăritori, bani pe care îi investesc apoi în antrenori personali, bucătari angajați full-time și alți experți pentru a-și menține imaginea”, a spus Joseph J. Trunzo, profesor de psihologie și director asociat al Școlii de Științe ale Sănătății și Comportamentului de la Universitatea Bryant, din Rhode Island. La acestea se adaugă și rolul înșelător al filtrelor, unghiurilor, pozițiilor, machiajului și editării imaginilor promovate.
„Pentru cei care se confruntă cu bigorexia, vizionarea imaginilor și mesajelor de pe rețelele sociale poate declanșa gânduri dăunătoare despre necesitatea de a-și schimba corpul”, completează psihologul Amy Gooding.
Cum pot gestiona părinții obsesia băieților pentru un corp musculos
Intervenția timpurie este esențială pentru a opri progresia bigorexiei către comportamente dăunătoare, care le pun sănătatea fizică și emoțională în pericol. Înainte de toate, părinții ar trebui să poată identifica semnele de avertizare tipice pentru această tulburare. Aceștia trebuie să fie atenți dacă adolescentul dezvoltă o preocupare excesivă legată de greutate, alimentație, exerciții fizice sau aspect, într-un mod care „îi afectează calitatea vieții și îi compromite funcționarea socială, școlară sau zilnică”, explică dr. Jason Nagata.
„De exemplu, unii băieți își petrec toate orele de veghe făcând exerciții fizice și se simt vinovați dacă nu sunt la sală. S-ar putea să nu mai mănânce împreună cu familia sau prietenii din cauza unor preocupări rigide legate de nutriție și dietă”, detaliază medicul pediatru.
Pentru a oferi sprijin, este important să creezi un spațiu sigur pentru conversații deschise. Iată cum poți contracara problemele legate de imaginea corporală și bigorexia:
- Discută despre conținutul de pe rețelele sociale. Interzicerea acestora nu este o soluție realistă, dar poți ajuta copiii să analizeze critic imaginile la care este expus. Asigură-te că înțelege realitatea din spatele lor și că nu le percepe ca pe un ideal;
- Discută despre diversitatea corporală. Contracarează idealurile nerealiste și dăunătoare despre „corpul perfect” și apreciază diversitatea corporală ca un lucru firesc și pozitiv;
- Accentuează alte calități umane, dincolo de aspectul fizic. În discuțiile cu copiii, concentrează-te pe valori umane precum bunătatea, creativitatea sau umorul;
- Evită comentariile negative despre propriul corp. „Fiți un model pozitiv demonstrând o atitudine sănătoasă față de propriul corp și față de stima de sine”, recomandă terapeutul Kara Becker.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
