Afecțiunea comună care poate crește de 7 ori riscul de Alzheimer. Ce spune un nou studiu

Publicat: 29 iulie 2024, 08:25

Un nou studiu a descoperit că o viață trăită cu anxietate poate duce la creșterea radicală a riscul de a dezvolta demență, mai exact boala Alzheimer. Citește despre afecțiunea comună care poate crește de 7 ori riscul de Alzheimer.

Adulții cu vârsta de peste 60 de ani diagnosticați cu anxietate în ultimii 10 ani au avut de aproximativ trei ori mai multe șanse de a dezvolta boala Alzheimer față de cei care nu au avut anxietate. Iar cei care au fost diagnosticați cu anxietate înainte de a împlini 70 de ani au avut de șapte ori mai multe șanse de a dezvolta demență.

Afecțiunea comună care poate crește de 7 ori riscul de Alzheimer

Cercetătorii studiului consideră că acest lucru ar putea avea drept cauză faptul că persoanele cu afecțiuni mintale precum anxietatea au mai multe șanse de a se implica în comportamente riscante. Printre acestea se pot regăsi fumatul și o dietă dezechilibrată, care s-au dovedit a favoriza apariția demenței.

Unele dovezi sugerează, de asemenea, că anxietatea provoacă niveluri excesive de hormoni de stres. Aceasta poate duce la inflamație în creier, care eliberează toxine și încetinește funcția cognitivă. Astfel, poate provoca demență.

Sănătatea mintală și tulburările cognitive

Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări. Acestea sugerează că sănătatea mintală ar putea fi legată de tulburările cognitive.

Cercetătorii acestui studiu au afirmat: „Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu care evaluează efectul persistent al anxietății, mai exact anxietate cronică vs tratată (vindecată) vs anxietate nouă, și momentul expunerii la anxietate asupra riscului de demență”.

„Aceste rezultate sugerează posibilitatea anxietății ca factor de risc modificabil pentru demență, iar gestionarea în timp util a anxietății ajută la reducerea riscului de demență”.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA există multe persoane cu această problemă de sănătate mintală. Cu puțin sub unul din cinci adulți americani are o tulburare de anxietate. Aceasta înseamnă până la 40 de milioane de americani.

În acest studiu, cercetătorii au evaluat 2132 de participanți cu vârsta de peste 60 de ani. Dintre aceștia 53% au fost femei. În medie, 62% dintre participanți au consumat una până la patru băuturi alcoolice pe săptămână.

Pacienții au fost împărțiți în trei grupuri, după vârstă: 60-70, 71-80 și 81+. Vârsta medie a participanților a fost de 76 de ani.

Nivelul de anxietate a fost măsurat o dată la începutul studiului (valul 1). După aceea, a fost măsurat la distanță de cinci ani (valul 2).

Ce a rezultat din studiu despre anxietate și Alzheimer?

Boala Alzheimer afectează treptat mai multe funcții cognitive. Persoanele cu anxietate cronică au prezentat simptome atât la începutul cât și la sfârșitul experimentului. Ceilalți participanți care erau doar anxioși la început și-au tratat anxietatea. În timp ce oamenii care au prezentat simptome doar spre final aveau o nouă anxietate.

Pe durata de 10 ani a studiului, aproximativ 3% dintre participanți au dezvoltat demență și 7% au murit. Practic, afecțiunea comună care poate crește de 7 ori riscul de Alzheimer este anxietatea.

Cercetătorii au descoperit că, în medie, participanții cu anxietate cronică aveau șanse de 2,8 ori mai mari de a dezvolta demență. Cei cu o nouă anxietate aveau șanse de 3,2 ori mai mari. Dar, probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer a fost cea mai mare pentru cei sub 70 de ani.

Persoanele cu vârste între 60 și 70 de ani cu anxietate cronică au avut de 4,6 ori mai multe șanse de a dezvolta Alzheimer. Acest risc a crescut la 7,2 ori pentru cei din acea grupă de vârstă cu o nouă anxietate.

Tratarea anxietății contează

Studiul a mai arătat că participanții a căror anxietate a fost vindecată între valurile 1 și 2 nu prezentau niciun risc crescut. Aceasta a arătat că tratamentul prin terapie și medicamente a fost eficient în scăderea riscului.

„În studiul nostru, riscul de demență printre cazurile rezolvate a fost similar cu cele fără anxietate”, au confirmat cercetătorii.

„Aceste descoperiri susțin că anxietatea este un potențial factor de risc modificabil pentru demență și indică rolul gestionării anxietății la adulții de vârstă mijlocie și cei la început de bătrânețe pentru a reduce riscul de demență mai târziu în viață.”

Anxietatea este de obicei tratată cu o combinație de terapie, medicamente și modificări ale stilului de viață. Afecțiunea comună care poate crește de 7 ori riscul de Alzheimer poate fi gestionată și vindecată.

„Oamenii cu anxietate au mai multe șanse să se implice în comportamente nesănătoase, inclusiv alimentație nesănătoasă, inactivitate fizică și fumat, care, la rândul lor, pot duce la boli cardiovasculare, care sunt puternic asociate cu demența. Prin urmare, acestea sunt mecanisme plauzibile directe și indirecte prin care anxietatea poate crește riscul de demență”, susțin cercetătorii.

Cercetătorii cred că factorii de stil de viață obișnuiți la persoanele cu anxietate ar putea explica riscul crescut de a avea Alzheimer.

Cu toate acestea, există câteva limitări ale studiul. De exemplu, majoritatea persoanelor cu demență au fost identificate prin analiza datelor. Prin urmare, există șansa de a se fi pierdut unele cazuri sau de a fi fost luate în considerare mai târziu decât atunci când s-au produs efectiv. În plus, cercetătorii nu au avut informații despre cum a fost tratată anxietatea la sfârșitul experimentului, conform Journal of the American Geriatrics Society.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Activitățile fizice zilnice pot aduce beneficii sănătății creierului. Un nou studiu a analizat modificările produse la nivel cognitiv
Activitățile fizice zilnice pot aduce beneficii sănătății creierului. Un nou studiu a analizat modificările produse la nivel cognitiv
Există o legătură genetică între mărimea creierului și riscul de boală Parkinson și ADHD. Ce au descoperit cercetătorii după ce au analizat structuri cerebrale
Există o legătură genetică între mărimea creierului și riscul de boală Parkinson și ADHD. Ce au descoperit cercetătorii după ce au analizat structuri cerebrale
Efectele cauzate de Covid-19 asupra creierului. Virusul poate determina îmbătrânirea acestui organ vital
Efectele cauzate de Covid-19 asupra creierului. Virusul poate determina îmbătrânirea acestui organ vital
PARTENERI