Știai că afinele te pot ajuta să faci față urmărilor unei traume? Că salamul poate provoca depresie sau că un aport sporit de vitamina D poate contribui la tratarea anxietății?
Reclamă
Când vine vorba de alimentație, preocupările majorității oamenilor vizează scăderea în greutate, condiția fizică, sănătatea inimii și longevitatea. Însă ceea ce mâncăm ne influențează nu doar corpul, ci și creierul. În prezent, mai mult ca oricând, avem control asupra alimentației noastre. Anumite alimente ne pot stimula imunitatea – un factor asociat, de asemenea, cu nivelurile de depresie și anxietate –, iar studiile indică legături și cu insomnia, demența și alte afecțiuni.
Combustibil pentru creier
La fel ca o mașină de lux, creierul funcționează optim atunci când primește doar combustibil de calitate superioară. Consumul de alimente de înaltă calitate, bogate în vitamine, minerale și antioxidanți, hrănește creierul și îl protejează de stresul oxidativ – acel „reziduu” (sub formă de radicali liberi) rezultat în urma utilizării oxigenului de către organism, care poate afecta celulele.
Din păcate, la fel ca în cazul unei mașini scumpe, creierul poate avea de suferit dacă primește altceva decât combustibil de calitate superioară. Dacă substanțe provenite din alimente de calitate inferioară (cum ar fi cele procesate sau rafinate) ajung la creier, acesta are o capacitate limitată de a le elimina. De exemplu, dietele bogate în zaharuri rafinate sunt dăunătoare pentru creier. Pe lângă faptul că perturbă modul în care organismul reglează insulina, acestea favorizează inflamația și stresul oxidativ. Conform Harvard Health Publishing, numeroase studii au evidențiat o legătură între o dietă bogată în zaharuri rafinate și afectarea funcțiilor cerebrale – ba chiar și o agravare a simptomelor asociate tulburărilor de dispoziție, precum depresia.
Este logic. Dacă creierul este privat de o nutriție de calitate sau dacă radicalii liberi ori celulele inflamatorii nocive circulă în spațiul închis al creierului, contribuind la deteriorarea țesutului cerebral, este de așteptat să apară consecințe. Interesant este că, timp de mulți ani, domeniul medical nu a recunoscut pe deplin legătura dintre starea de spirit și alimentație.
Cum îți afectează alimentația sănătatea mintală
Serotonina este un neurotransmițător care ajută la reglarea somnului și a apetitului, la gestionarea stării de spirit și la inhibarea durerii.
Deoarece aproximativ 95% din serotonină este produsă în tractul gastrointestinal – care este căptușit cu o sută de milioane de celule nervoase, sau neuroni – este logic ca mecanismele interne ale sistemului digestiv nu doar să ajute la digestia alimentelor, ci să și influențeze emoțiile. Mai mult, funcționarea acestor neuroni – și producția de neurotransmițători precum serotonina – este puternic influențată de miliardele de bacterii „bune” care alcătuiesc microbiomul intestinal. Aceste bacterii joacă un rol esențial pentru sănătate: protejează mucoasa intestinală și asigură o barieră solidă împotriva toxinelor și a bacteriilor „rele”; limitează inflamația; îmbunătățesc absorbția nutrienților din alimente; și activează căi neuronale care fac legătura directă între intestin și creier.
Studiile au comparat dietele „tradiționale”, precum cea mediteraneană și cea japoneză, cu dieta tipic „occidentală”, demonstrând că riscul de depresie este cu 25% până la 35% mai mic în cazul persoanelor care urmează o dietă tradițională. Oamenii de știință explică această diferență prin faptul că dietele tradiționale sunt bogate în legume, fructe, cereale neprocesate, pește și fructe de mare, conținând în același timp cantități moderate de carne slabă și lactate. De asemenea, acestea nu includ alimente procesate sau rafinate și nici zaharuri, elemente de bază ale regimului alimentar „occidental”. În plus, multe dintre aceste alimente neprocesate sunt fermentate, acționând astfel ca probiotice naturale.
Poate părea greu de crezut, dar ideea că bacteriile benefice nu doar influențează digestia și absorbția nutrienților, ci afectează și nivelul de inflamație din întregul organism, precum și starea de spirit și nivelul de energie, câștigă tot mai mult teren în rândul cercetătorilor.
CITEȘTE ȘI: Cele mai proaste obiceiuri pentru creierul tău, conform experților Harvard
Ar putea alimentele ultra-procesate să îți afecteze capacitatea de concentrare?
Cercetările recente sugerează că acest lucru este posibil. Un studiu realizat în 2026 pe un eșantion de peste 2.100 de adulți a relevat faptul că persoanele care consumau cantități mai mari de alimente ultra-procesate tindeau să obțină rezultate mai slabe la testele de evaluare a atenției și a vitezei de procesare.
Conform BBC, autorul principal al studiului, dr. Barbara Cardoso de la Universitatea Monash, afirmă: „Pentru fiecare creștere cu 10% a cantității de alimente ultra-procesate consumate, am observat o scădere clară și măsurabilă a capacității de concentrare a persoanei respective.
Pentru a pune acest lucru în perspectivă, o creștere cu 10% a consumului de alimente ultra-procesate echivalează, aproximativ, cu adăugarea unei pungi standard de chipsuri în dieta zilnică.”
La fel ca majoritatea studiilor din acest domeniu, acesta a fost un studiu observațional, ceea ce înseamnă că cercetătorii pot identifica doar anumite legături. După cum subliniază dr. Cardoso și echipa sa, studiul nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate.
Deși rezultatele nu demonstrează că alimentele ultra-procesate provoacă modificări ale sănătății creierului sau, mai exact, o capacitate redusă de concentrare, ele se înscriu într-un ansamblu mai amplu de cercetări care au evidențiat legături între un consum ridicat de astfel de alimente și performanțe cognitive mai slabe.
De care alte afecțiuni cerebrale au fost asociate alimentele ultra-procesate?
Există tot mai multe cercetări care leagă alimentele ultra-procesate și de alte modificări la nivelul creierului.
O analiză a sugerat că „consumul cronic” de alimente ultra-procesate este asociat cu depresia. O alta a indicat un risc mai ridicat de boală Alzheimer, în timp ce alte studii au stabilit legături între aceste alimente și demență sau declinul cognitiv.
Un studiu realizat de Universitatea din Helsinki pe un eșantion de 33.650 de persoane a evidențiat, de asemenea, o asociere între consumul ridicat de alimente ultra-procesate și modificări structurale la nivelul nucleului accumbens – o componentă cheie a sistemului de recompensă al creierului – și al hipotalamusului, care reglează comportamentul alimentar.
„Aceste două regiuni joacă un rol esențial în modul în care mâncăm – de la senzația de foame și sațietate până la plăcere și recompensă”, explică unul dintre autorii raportului, cercetătorul și doctorandul Arsene Kanyamibwa.
„De aceea am sugerat existența unui posibil cerc vicios: nu știm ce apare mai întâi, dar se pare că, dacă mănânci mai multe alimente ultra-procesate, simți nevoia să consumi și mai multe.”
CITEȘTE ȘI: Cum poți amâna declinul cognitiv. 7 metode pentru a încetini îmbătrânirea creierului
