Schimbările de temperatură, umiditate și reducerea expunerii la soare ne predispun la anumite afecțiuni sau ne amplifică probleme de sănătate preexistente. Află care sunt cele mai frecvente boli ale toamnei și din ce cauze apar.
Toamna aduce cu sine schimbări de temperatură, umiditate și presiune atmosferică, iar aceste variații pot să ne influențeze starea de sănătate. În plus, zilele se scurtează, expunerea la soare se reduce, iar odată cu ea, poate scădea și cantitatea de vitamina D sintetizată în piele. Vitamina soarelui, cum mai este cunoscută vitamina D, are un rol important în menținerea echilibrului sistemului imunitar, conform cercetărilor recente.
În acest sezon, devenim mai vulnerabili la anumite boli sau tulburări, iar cele deja existente se pot agrava pe fondul schimbării condițiilor atomsferice. Iată care sunt cele mai comune 5 boli ale toamnei.
1. Alergiile
Alergiile sezoniere sunt mai frecvente primăvara, dar anumite plante răspândesc în aer polenuri alergene și toamna. Ambrozia este cel mai comun factor declanșator al alergiilor de toamnă. În România, alergia la ambrozie este foarte frecventă în zonele de câmpie și de deal. Peste 5% din populație este alergică la polenul acestei plante, potrivit unei statistici publicate de Ministerul Mediului.
Sezonul de înflorire a ambroziei începe în august și se încheie în noiembrie, iar cea mai mare concentrație de polen eliberată în aer se înregistrează de la jumătatea lunii septembrie și pe toată durata lunii octombrie, potrivit informațiilor publicate de Allergy&Asthma Network.
Un alt alergen care se face simțit toamna este mucegaiul. Temperaturile mai scăzute și zilele umede și înnorate creează un mediu mai propice pentru creșterea mucegaiului inclusiv în zonele exterioare ale casei.
2. Răcelile, cele mai comune boli ale toamnei
Mulți dintre noi răcesc la schimbarea de sezon și există mai multe explicații pentru acest fenomen. Cercetările arată că virusurile care produc răcelile comune, așa cum sunt rinovirusurile, proliferează la temperaturi mai scăzute. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Yale a descoperit că o scădere de 7 grade a temperaturii ambientale poate afecta capacitatea corpului de a opri replicarea virusurilor.
„Dacă reduci temperatura de la 37 la 33 de grade Celsius, această schimbare poate reduce răspunsul imunitar și poate permite virusurilor să se replicheze mai mult”, a explicat pentru publicația Time Akiko Iwasaki, profesor de imunobiologie la Facultatea de Medicină a Universității Yale.
În plus, vântul și modificarea temperaturii și presiunii atmosferice înregistrate toamna irită căile respiratorii, afectând mecanismele de apărare locală cum sunt cilii și mucoasele care căptușesc căile aeriene.
3. Gripa
În emisfera nordică, sezonul gripal debutează de obicei în luna octombrie, iar vârful de infectări se înregistrează în ianuarie-februarie. Virusurile gripale supraviețuiesc mai bine în medii reci și uscate, ceea ce face ca toamna și iarna să fie perioade propice pentru răspândirea sa. Umiditatea scăzută a aerului din timpul iernii crește rata de transmitere a virusului.
Un motiv în plus pentru care gripa este una dintre cele mai comune boli ale toamnei este acela că oamenii reiau activitățile în spații închise, precum grădinița și școala, și petrec mai puțin timp în aer liber, ceea ce favorizează transmiterea infecțiilor respiratorii.
Vaccinarea antigripală se poate face pe toată durata sezonului gripal, dar medicii recomandă administrarea serului înainte de începerea lui. Sunt necesare aproximativ două săptămâni de la vaccinare pentru a beneficia de protecție maximă împotriva virusurilor gripale.
4. Alte boli ale toamnei: astmul
Alergiile de toamnă și infecțiile respiratorii care-și fac debutul în acest sezon pot agrava simptomele astmului. În plus, schimbările bruște de temperatură și umiditate pot irita căile respiratorii și pot duce la contracția bronhiilor, agravând simptomele astmului.
Astmul alergic și astmul bronșic, în special, se înrăutățesc dată cu sosirea toamnei. Pentru a gestiona boala pe durata lunilor de toamnă, este important să eviți expunerea la factorii declanșatori cunoscuți. Dacă observi o agravare a simptomelor în acest sezon, mergi la medic pentru a modifica planul de tratament.
5. Astenia de toamnă
Trecerea de la vară la toamnă implică un efort de adaptare care se reflectă și asupra stării de spirit. Multe persoane acuză toamna stări persistente de oboseală, slăbiciune și lipsă de energie, scăderea motivației, anxietate, tristețe, irascibilitate, probleme de concentrare, precum și tulburări de somn, cum ar fi insomnia sau somnolența excesivă. Toate aceste stări definesc astenia de toamnă, care este o formă de depresie ușoară.
Simptomele asteniei sunt atribuite unei combinații de factori: reducerea luminii naturale, scăderea temperaturilor și schimbările legate de stilul de viață care se produc adesea toamna, odată cu revenirea la rutină după sezonul de vară.
Pentru a combate astenia de toamnă și a-ți îmbunătăți starea de bine, poți încerca următoarele strategii:
- Încearcă să-ți menții un program regulat de somn și să te asiguri că ai un somn odihnitor pentru a reduce oboseala;
- Petrece timp în aer liber în timpul zilei, pentru a te expune la lumină naturală. Ea ajută la reglarea ritmului circadian și la îmbunătățirea dispoziției;
- Practică tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, pentru a reduce stresul și anxietatea;
- Mănâncă multe legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale. Evită consumul excesiv de alimente procesate, zaharuri și cofeină, deoarece acestea pot afecta nivelul de energie și somnul;
- Petrece timp cu prietenii și familia. Menținerea legăturilor sociale poate ajuta la stimularea stării de bine și la reducerea simptomelor de astenie;
- Planifică-ți activități care-ți aduc satisfacție și o dispoziție mai bună. Planificarea unor activități plăcute poate îmbunătăți și motivația.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
