Vaccinul antigripal este cea mai eficientă metodă de protecție împotriva gripei sezoniere. El poate preveni complicațiile severe pe care le are uneori gripa, mai ales în rândul copiilor cu vârsta până în 5 ani, a vârstnicilor și a bolnavilor cronic.
Vaccinul antigripal se folosește de peste 60 de ani ca măsură de protecție împotriva gripei sezoniere. În emisfera nordică, circulația virusurilor gripale începe, de obicei, în luna noiembrie și se încheie în mai. Serul poate fi administrat oricând în acest interval, dar octombrie este luna optimă pentru vaccinarea antigripală, recomandă specialiștii Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Astfel, ne putem asigura că vom fi protejați pe toată durata sezonului gripal.
După inoculare, vaccinul antigripal activează sistemul imunitar, care va produce anticorpi protectori. Este bine de știut că durează aproximativ 2 săptămâni până când vom dobândi o protecție completă împotriva gripei.
Copiii cu vârsta mai mică de 9 ani care sunt vaccinați antigripal pentru prima dată trebuie să primească două doze de vaccin, la un interval de cel puțin 4 săptămâni. După vârsta de 9 ani, o singură doză este suficientă pentru a le oferi protecție, chiar dacă nu au primit niciodată până atunci serul antigripal.
De ce trebuie să ne vaccinăm în fiecare an
Există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Primele două dintre ele, virusurile A și B, sunt cele care provoacă epidemiile sezoniere, iar virusul de tip A poate declanșa și pandemii – epidemii extinse pe un teritoriu foarte mare.
Virusul gripal A are mai multe subtipuri, pe baza a două proteine aflate pe suprafața virusului:
- hemaglutinina (H), cu 18 subtipuri, numerotate de la H1 la H18;
- neuraminidaza (N), cu 11 subtipuri, numerotate de la N1 la N11.
Deși pot apărea aproape 200 de combinații potențiale de subtipuri ale virusului gripal A, cele mai întâlnite la oameni sunt A(H1N1) și A(H3N2). Virusurile gripale B nu se împart în subtipuri, ci în linii. În populație circulă în prezent una dintre cele două linii: B/Yamagata sau B/Victoria.
Ambele virusuri gripale se schimbă constant, prin modificări genetice, astfel că protecția oferită de vaccinurile administrate în sezonul gripal anterior dispare. Anticorpii dobândiți în trecut nu reușesc să mai recunoască noul virus, așa încât vaccinul antigripal trebuie revizuit anual, în funcție de subtipurile tulpinilor gripale care circulă în fiecare sezon.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), prin centrele sale de referință pentru gripă, este instituția care monitorizează circulația diferitelor virusuri gripale, cu subtipurile și liniile acestora. În urma unei analize, specialiștii OMS fac o recomandare cu privire la compoziția vaccinului antigripal pentru fiecare sezon.
Tipuri de vaccin antigripal pentru adulți și copii
În România, sunt disponibile de mai mulți ani două tipuri de vaccin antigripal: injectabil și nazal. Cel injectabil conține virus inactivat și are în compoziție patru tulpini virale: două de tip A și două de tip B.
Pentru copii, varianta injectabilă nu are o compoziție diferită de a vaccinurilor pentru adulți și este recomandată de la 6 luni. Înaintea acestei vârste, se consideră că bebelușul este protejat de anticorpii primiți de la mamă prin alăptare și se recomandă vaccinarea acesteia.
Vaccinul antigripal nazal, indicat copiilor între 2 și 17 ani
Vaccinul antigripal nazal este o alternativă nedureroasă la cel injectabil, disponibil în România din anul 2019. Acesta nu se administrează mai devreme de vârsta de 2 ani și este recomandat până la 17 ani.
Spre deosebire de varianta injectabilă, vaccinul antigripal nazal conține virus viu atenuat, ceea ce înseamnă că există un risc de transmitere a virusului. Vulnerabile sunt în special persoanele imunocompromise. Acestea se pot infecta dacă intră în contact cu copilul sau adolescentul la una-două săptămâni după administrarea vaccinului.
Vaccinul nazal nu se distribuie gratuit prin campania anuală de vaccinare antigripală derulată de Ministerul Sănătății (MS). Prețul lui variază între 120 de lei și 140 de lei.
Cât de eficient este vaccinul antigripal
Eficiența este diferită de la un an la altul și de la o categorie de populație la alta. În medie, vaccinul antigripal asigură o protecție de 40%-60% împotriva îmbolnăvirii de gripă, potrivit specialiștilor Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA. De regulă, serul are o eficiență mai mare la copii și la adulții tineri, dar mai redusă la vârstnici și persoane cu boli cronice.
Deși nu ne protejează în proporție de 100% împotriva îmbolnăvirii, vaccinarea ajută la prevenirea complicațiilor date gripă. Persoanele vaccinate și spitalizate din cauza gripei au un risc cu 26% mai redus de internare în unitățile de terapie intensivă și cu 31% mai mic de deces, în comparație cu cele nevaccinate, potrivit unui studiu citat de CDC.
Cine primește vaccinul antigripal gratuit
Prin campania anuală de vaccinare antigripală a Ministerului Sănătății, vaccinul se asigură gratuit unor categorii de populație, prin intermediul medicilor de familie:
- copii cu vârsta sub 5 ani;
- vârstnici peste 65 de ani;
- persoane diagnosticate cu boli cronice, în special boli respiratorii (astm, BPOC), cardiovasculare și metabolice (diabet);
- gravide;
- copii şi bătrâni instituţionalizaţi;
- personal medical.
Acestea sunt considerate categorii vulnerabile, predispuse la forme severe de gripă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea a cel puțin 75% dintre persoanele care fac parte din ele. România este pe unul din ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința ratei de acoperire vaccinală antigripală la populațiile vulnerabile.
Important de menționat este că serurile sunt asigurate gratuit de Ministerul Sănătății, dar nu și administrarea lor. Medicii de familie pot percepe o sumă de bani pentru acest serviciu. El include și o consultație, necesară pentru a exclude bolile infecțioase acute și alte situații care contraindică vaccinarea antigripală.
Ce reacții adverse și contraindicații are vaccinul antigripal
Cele mai frecvente reacții adverse sunt locale și de scurtă durată: durere, roșeață și/sau mâncărimi la locul injectării ori întărirea locului de injectare. Mai rar, imunizarea antigripală poate da reacții precum febra, frisoanele, durerile de cap, durerile musculare, diareea și/sau vărsăturile.
Vaccinul antigripal provoacă uneori reacții alergice. Până la una din 1.000 de persoane se poate confrunta cu simptome precum umflarea feței, gâtului și/sau limbii, dificultăți de respirație, urticarie, puls slab, palpitații, amețeli, stare de slăbiciune sau leșin.
Câteva categorii de persoane au contraindicație pentru vaccinul antigripal injectabil:
- sugarii mai mici de 6 luni;
- persoanele cu simptome de gripă;
- persoanele care au avut în trecut o reacție alergică la vaccin.
Vaccinul antigripal nazal are și el câteva contraindicații. El nu se administrează copiilor şi adolescenţilor cu astm bronşic sever şi wheezing activ. De asemenea, vaccinul nazal este contraindicat și celor care primesc tratament cu salicilați (aspirină).
În trecut, alergia la ou era o contraindicație pentru vaccinurile antigripale, însă studiile mai recente au arătat că ele sunt sigure și pentru cei care suferă de această alergie sau de alte alergii alimentare.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
