Inflamația acută a plămânilor care definește pneumonia este cauzată cel mai adesea de bacterii și virusuri. Pentru copii, vârstnici și alte câteva categorii de persoane, această afecțiune respiratorie poate fi deosebit de periculoasă. Află în continuare care sunt simptomele de pneumonie.
Pneumonia este o infecție care afectează alveolele pulmonare. Acestea sunt săculeți care se umplu cu aer când inspirăm și se golesc atunci când expirăm. Alveolele pulmonare ajută la realizarea schimbului de oxigen cu dioxid de carbon la nivelul plămânilor.
Uneori, diferiți agenți patogeni reușesc să treacă de barierele de apărare ale organismului și să ajungă în alveole. Drept urmare, ele se inflamează și se umplu cu lichid sau puroi, ceea ce îngreunează schimbul de gaze. În consecință, aportul de oxigen în organism scade și respirația devine dificilă.
Factori de risc pentru pneumonie
Pneumonia variază în severitate de la forme ușoare și până la severe, care pot deveni fatală. Câteva categorii de persoane au un risc mai mare de complicații:
- Copiii mai mici de 5 ani, dar mai ales nou-născuții și copiii cu vârsta sub 2 ani;
- Persoanele cu vârsta peste 65 de ani, a căror imunitate este în declin;
- Persoanele de orice vârstă care au diferite boli cronice asociate: astm, BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), insuficiență cardiacă, boli cronice hepatice sau renale, diabet;
- Persoanele cu un sistem imunitar compromis;
- Gravidele;
- Fumătorii;
- Persoanele internate în spital, în secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI) care necesită intubare și ventilație mecanică. Pneumonia asociată cu ventilația este un tip de infecție nosocomială. Agenții patogeni implicați în cele mai multe cazuri sunt bacilii gram negativi și de Staphylococcus aureus.
Pneumonia este cea mai mare cauză de natură infecțioasă a deceselor în rândul copiilor cu vârsta de 5 ani din întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Ce cauzează pneumonia
Un număr foarte mare de microorganisme pot să provoace pneumonie, de la bacterii, virusuri și până la fungi (ciuperci) și paraziți. Acestea ajung în plămâni din aerul inspirat.
Cele mai multe cazuri de pneumonie sunt date de bacterii. La copiii cu vârsta sub 5 ani, cauza este mai frecvent virală.
Pneumoniile se clasifică în funcție de agentul patogen care le-a provocat, astfel:
Pneumonie bacteriană
Bacteria Streptococcus pneumoniae este cauza cea mai frecventă a pneumoniilor bacteriene. Haemophilus influenzae de tip B este o altă bacterie care produce frecvent pneumonie. Mycoplasma pneumoniae provoacă o infecție respiratorie cu simptome mai puțin severe decât celelalte.
Pneumonie virală
O parte dintre virusurile care provoacă răceli și gripă sunt cauze de pneumonie atât la copii, cât și la adulți. Virusul sincițial respirator este o altă sursă de inflamație acută a plămânilor. Recent, pe listă a fost adăugat și virusul SARS-CoV-2 care produce COVID-19.
Pneumonie fungică
Acest tip de pneumonie este mai puțin întâlnit decât celelalte. Ea poate produce complicații severe la persoanele imunocompromise, cum sunt cele care iau doze mari de corticosteroizi, cele cu boli autoimune (lupus, scleroză multiplă) sau cu boli grave precum cancerul sau HIV. Vulnerabile sunt și persoanele cu boli cronice precum cele pulmonare.
Pneumonia fungică apare după inhalarea în plămâni a unor fungi (ciuperci) din sol sau din excrementele unor păsări. Infectarea cu fungi se poate produce și în spitale. Exemple de fungi care pot cauza pneumonie sunt Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis și Pneumocystis jirovecii.
Pneumonie parazitară
Inflamația acută a plămânilor apare în urma infectării cu paraziți precum Toxoplasma gondii, Ascaris lumbricoide sau Schistosoma. Aceștia se transmit, de regulă, prin ingerare sau prin contactul direct cu pielea. Odată ce pătrund în organism, paraziții ajung prin sistemul circulator până la nivelul plămânilor.
Pneumonia parazitară este o formă rară de pneumonie care afectează aproape întotdeauna persoanele cu un sistem imunitar compromis.
Ce simptome are pneumonia
Indiferent de tipul pneumoniei, manifestările clinice sunt aceleași. Pneumonia bacteriană are manifestări similare celei virale. O diferență între pneumonia bacteriană și cea virală este că cea din urmă poate avea mai multe simptome dintre următoarele:
- Febră;
- Frisoane;
- Dificultate în respirație (dispnee) în formele severe;
- Durere toracică, agravată de respirație și de tuse;
- Tuse productivă;
- Oboseală nejustificată;
- Greață, vomă, diaree;
- Confuzie sau modificarea stării de conștiență.
Nou-născuții și bebelușii pot să aibă simptome nespecifice, precum agitația sau, din contră, letargia.
Cum se diagnostichează pneumonia
Datele clinice și radiografia pulmonară sunt suficiente de obicei pentru a depista o pneumonie. Radiografia evidențiază inflamația plămânului (prin prezența unui infiltrat).
Sunt situații în care există suspiciune clinică de pneumonie, dar această investigație nu semnalează modificări pulmonare. În astfel de cazuri, se recomandă efectuarea unei tomografii computerizate (CT) pulmonare, care are o acuratețe mai mare, sau repetarea radiografiei după 24-48 de ore.
Identificarea microorganismului care a cauzat boala se face prin izolarea acestuia din spută, sânge sau urină. În peste o treime din cazuri, agentul patogen care a declanșat pneumonia nu poate fi identificat cu niciuna dintre aceste analize și investigații. În astfel de situații, tratamentul se administrează în funcție de manifestările clinice, de prezența anumitor tipuri de microorganisme în comunitate la acel moment (cum ar fi gripa) și în baza unor protocoale de tratament al infecțiilor respiratorii.
Cum se tratează pneumonia
Tratamentul pneumoniei depinde de tipul acesteia, de severitate, dar și de starea generală de sănătate a persoanei afectate. Dacă aceasta face parte din categoria celor care prezintă factori de risc pentru complicații, se recomandă spitalizarea pentru administrarea de antibiotice intravenos și, după caz, corticoterapie sau oxigenoterapie, precum și tratamente de susținere (soluții perfuzabile pentru rehidratare, analgezice, antipiretice și altele).
Pneumonia bacteriană beneficiază de tratament specific: antibiotice. Pneumonia virală poate fi tratată cu medicamente antivirale, iar împotriva pneumoniei fungice se prescriu medicamente antifungice. Împreună cu tratamentul specific, se prescriu și medicamente simptomatice, precum antipiretice pentru scăderea febrei și medicamente pentru tuse – mucolitice, expectorante sau antitusive pentru tusea uscată, după caz.
De cele mai multe ori, pneumonia virală se vindecă de la sine, cu îngrijire la domiciliu. Există însă cazuri în care acest tip de pneumonie se complică printr-o suprainfecție bacteriană și poate fi necesară administrarea de antibiotice.
Ce complicații poate da pneumonia
Chiar și cu tratament, unele persoane pot suferi complicații din cauza acestei boli, în special cele care fac parte din categoriile de risc.
Una dintre aceste complicații este bacteriemia, caracterizată prin râspândirea bacteriilor de la nivelul plămânilor în sânge. Ele sunt depistate prin cultivarea unei probele de sânge (hemocultură). Bacteriemia poate duce la septicemie, care este o infecție generalizată, severă. În unele cazuri, ea provoacă șoc septic și insuficiență multiplă de organ.
Insuficiența respiratorie acută este o altă complicație a pneumoniei atunci când evoluează sever sau când persoana afectată suferă de boli cronice pulmonare. Ea este caracterizată prin reducerea cantității de oxigen în organism și poate necesita ventilație mecanică.
Abcesul pulmonar reprezintă o acumulare de puroi în șesutul pulmonar și poate fi o consecință a pneumoniei. Abcesul este tratat de obicei cu antibiotice, însă poate fi necesară drenarea sau îndepărtarea chirurgicală a acestuia.
Pneumonia poate duce și la pleurezie, o acumulare de lichid în jurul plămânilor, între cele două membrane pleurale care separă plămânii de cavitatea toracică. Dacă lichidul se infectează, este necesară drenarea lui.
Cum poate fi prevenită pneumonia
Pneumonia ucide mai mulți copii decât orice altă boală infecțioasă, dar este o cauză importantă de spitalizări și decese inclusiv la adulți. Multe îmbolnăviri ar putea fi prevenite prin câteva măsuri simple.
Renunțarea la fumat
Fumatul este un viciu care vulnerabilizează plămânii și crește susceptibilitatea la pneumonie. Printre multiplele beneficii ale renunțării la țigări se numără și prevenirea complicațiilor pulmonare date de pneumonie.
Vaccinarea
Unele tipuri de pneumonie pot fi prevenite cu ajutorul vaccinurilor. Pneumoniile cauzate de virusurile gripale, de exemplu, pot fi prevenite prin vaccinarea antigripală. Vaccinul pneumococic oferă protecție împotriva pneumoniilor cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae. Vaccinarea împotriva rujeolei, tusei convulsive (pertussis) și varicelei asigură, de asemenea, o protecție împotriva pneumoniei.
Igiena
Putem preveni pneumonia și dacă luăm măsuri de protecție împotriva infecțiilor respiratorii care se complică uneori cu această boală. Cu atât mai mult în sezonul rece, când virusurile respiratorii au o circulație intensă, ar trebui să acordăm mai multă atenție spălatului pe mâini. Este indicat, de asemenea, să evităm mulțimile de oameni sau să purtăm mască de protecție atunci când nu este posibil.
Nu în ultimul rând, menținerea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată, odihnă suficientă și mișcare ne poate ajuta să avem o imunitate puternică.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
