Sinuzita este o complicație destul de frecventă a răcelilor, gripei și alergiilor respiratorii, dar poate apărea și din alte cauze. Află cum o deosebești de infecțiile respiratorii și când ai nevoie de antibiotice pentru tratamentul sinuzitei.
Reclamă
Sinuzita este o inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile. În mod normal, aceste cavități din interiorul oaselor feței și craniului sunt pline cu aer. Sinusurile înconjoară cavitatea nazală, sunt în număr de 8 și sunt localizate astfel:
- două sinusuri frontale, situate deasupra ochilor;
- două sinusuri sfenoidale, aflate între ochi și nas;
- două sinusuri etmoidale, formate din mai multe cavităţi mici și localizate, de asemenea, între ochi și nas;
- două sinusuri maxilare, situate în interiorul oaselor maxilare, aproape de rădăcina dinților.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Sinusurile produc mucus care menține interiorul nasului umed și protejează căile respiratorii de agenți patogeni, alergeni, praf și poluanți. Din diferite motive, mucusul poate fi produs în exces și nu mai poate fi drenat din sinusuri. În consecință, el se blochează și devine un mediu propice pentru multiplicarea germenilor și dezvoltarea unor infecții, potrivit informațiilor publicate de Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC).
Ce cauzează inflamația sinusurilor
Cele mai multe infecții ale sinusurilor sunt produse de infecții virale, dar și bacteriile și fungii pot fi implicate în apariția sinuzitei. Uneori, infecția bacteriană poate fi consecutivă uneia virale.
Reclamă
Blocarea sinusurilor este favorizată de:
- răceli, în care sinuzita apare ca o complicație la aproximativ o săptămână distanță de primele simptome de răceală;
- alergii sezoniere, cum ar fi rinita alergică, în care mucoasele se inflamează;
- fumat și expunerea pasivă la fumul de țigară;
- probleme structurale ale sinusurilor, cum ar fi polipii nazali – formațiuni de țesut moale care se dezvoltă în sinusuri (și în nas) – sau deviația de sept, în care septul nazal este deplasat din poziția sa normală;
- un sistem imunitar slăbit sau administrarea de medicamente imunosupresoare. Infecțiile fungice ale sinusurilor apar mai frecvent în aceste situații, iar ele sunt mai severe decât alte tipuri de sinuzită.
Tipuri de sinuzită
În funcție de durata simptomelor, există patru tipuri de sinuzită. Acestea sunt:
Reclamă
- sinuzita acută, în care simptomele durează mai puțin de 4 săptămâni. De obicei, este cauzată de virusuri cum sunt rinovirusurile care provoacă răcelile comune;
- sinuzita subacută, în care simptomele persistă între 4 și 12 săptămâni;
- sinuzita cronică, ale cărei simptome durează cel puțin 12 săptămâni. De obicei, bacteriile sunt cauza acestui tip de sinuzită;
- sinuzita recurentă, în care simptomele revin de 4 sau mai multe ori într-un an și durează mai puțin de două săptămâni de fiecare dată.
Ce simptome are sinuzita
Sinuzita se manifestă prin:
- durere de cap;
- senzație de presiune sau durere la nivelul feței;
- nas înfundat;
- secreții nazale;
- scurgere posnazală (mucus în gât);
- scăderea simțului mirosului;
- durere în gât;
- tuse;
- respirație urât mirositoare;
- febră în cazul sinuzite acute.
Răcelile, alergiile și COVID-19 au simptome similare sau chiar identice, astfel că sinuzita poate fi dificil de diferențiat de ele. Însă, există câteva indicii care te vor ajuta să le deosebești, conform centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA:
- Răcelile obișnuite evoluează, ating un vârf și dispar treptat în câteva zile sau cel mult o săptămână, în vreme ce simptomele sinuzitei se mențin la aceeași intensitate și persistă mai mult timp;
- Alergiile provoacă strănut, mâncărimi de nas și de ochi, nas înfundat, secreții nazale și scurgere postnazală. De obicei, ele nu provoacă durerea facială asociată cu sinuzita.
- COVID-19 poate provoca și alte simptome, precum febra și dificultățile în respirație.
Cum se tratează sinuzita
În cele mai multe cazuri, sinuzita este cauzată de infecții virale și administrarea de antibiotice nu este necesară. Se preferă o perioadă de așteptare și urmărire a evoluției timp de 2-3 zile înainte de a prescrie antibiotice. În acest interval, poți administra acasă diferite tratamente:
- decongestionante nazale sub formă de spray sau picături;
- spray-uri nazale cu corticosteroizi pentru a reduce inflamația mucoasei (dar pentru perioade scurte, de 3-5 zile; administrarea îndelungată agravează congestia nazală);
- medicamente antiinflamatoare împotriva durerii de cap și a senzației de presiune de la nivelul sinusurilor;
- medicamente antihistaminice pentru atenuarea simptomelor alergice;
- spălături nazale cu soluție salină;
- inhalații cu aburi;
- creșterea consumului de lichide pentru a favoriza eliminarea secrețiilor.
Dacă simptomele sinuzitei nu se atenuează după 10 zile, medicul poate prescrie un antibiotic sau un medicament antifungic, în funcție de suspiciunea
În cazurile severe de sinuzită, poate fi necesară spitalizarea și tratament antibiotic injectabil. Pentru sinuzita maxilară care nu răspunde la tratament, se poate recurge la puncția sinusală, o manevră chirurgicală prin care se drenează secrețiile purulente din sinusuri. Formele complicate de sinuzită pot să necesite intervenții chirurgicale mai complexe: rezecția polipilor, corecția deviației de sept nazal sau îndepărtarea altor obstrucții care au condus la apariția sinuzitei.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
