Keratoza seboreică: cum arată, ce simptome are și cum se tratează

Publicat: 1 septembrie 2023, 06:48

Keratoza seboreică are un aspect similar cancerului de piele, dar este inofensivă. Formațiunile caracteristice se dezvoltă mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă și apar oriunde pe piele, mai puțin pe palme și tălpi. Iată ce aspect are, din ce cauze apare și cum se tratează această afecțiune cutanată.

Keratoza seboreică, cunoscută și sub numele de verucă seboreică, este o problemă dermatologică destul de comună după vârsta mijlocie. Ea are aspectul unor formațiuni care pot părea îngrijorătoare, fiindcă seamănă cu negii sau cu melanomul – cea mai agresivă formă de cancer de piele. În ciuda aspectului, keratoza seboreică este o afecțiune benignă, adică necanceroasă. 

Există mai multe tipuri de keratoză, iar cea mai comună este cea seboreică. Keratoza actinică este cea mai îngrijorătoare dintre toate. Leziunile specifice acesteia sunt precanceroase și pot evolua în cancer de piele. Keratoza actinică este cauzată de expunerea prelungită la soare și apare pe zonele de piele expuse la razele ultraviolete, cum ar fi fața, brațele și spatele mâinilor. Leziunile seamănă cu ale keratozei seboreice, iar acesta poate fi încă un motiv de îngrijorare.

Cum arată și ce simptome are keratoza seboreică

Formațiunile caracteristice acestei afecțiuni dermatologice sunt uneori proeminte și seamănă cu verucile (negii), în timp ce altele sunt plate și arată ca niște pete de ceară maronie pe piele, potrivit medicilor Academiei Americane de Dermatologie (AAD). 

Iată ce trebuie să știi despre aspectul și simptomele keratozei seborice:

  • Debutează sub forma unor mici excrescențe, aspre la palpare, care se îngroașă și cresc în dimensiuni în timp. Suprafața lor devine asemănătoare negilor. Formațiunile plate au un aspect ceros;
  • Culoarea variază de la alb la negru, dar cele mai multe formațiuni sunt de culoare cărămizie sau maro;
  • Au formă rotundă sau ovală și margini regulate;
  • Dimensiunea variază de la câțiva milimetri la câțiva centimetri în diametru;
  • Nu sunt dureroase, dar pot să provoace mâncărime;
  • Nu sunt contagioase;
  • Nu evoluează în cancer de piele;
  • Afectează femeile și bărbații în egală măsură;
  • Pot apărea oriunde pe piele, cu excepția palmelor și tălpilor. Cel mai des se dezvoltă pe piept, spate, cap sau gât;
  • Poți avea o singură formațiune sau mai multe. De obicei, numărul lor crește odată cu înaintarea în vârstă. 

Keratoza seboreică – poze

Keratoza seboreică nu este dureroasă și nici contagioasă / Shutterstock
Mărimea keratozelor seboreice variază de la câțiva milimetri la câțiva centimetri / Shutterstock
Formațiunile specifice keratozei au un aspect foarte variat, de culori diferite, plate sau în relief / Shutterstock
Formațiunile keratozice devin mai numeroase odată cu înaintarea în vârstă / Shutterstock
Leziunile în relief sunt aspre la palpare, similare negilor / Shutterstock

Ce cauze are

Deși numele afecțiunii sugerează o legătură cu glandele sebacee care secretă sebumul, ele nu sunt implicate în apariția acestui tip de keratoză. Cauzele sale exacte nu sunt cunoscute, dar au fost identificați anumiți factori care par să contribuie la dezvoltarea sa:

  • Ereditatea. De regulă, cei afectați de această problemă cutanată au membri ai familiei cu keratoză seboreică, ceea ce arată o componentă genetică a bolii. Unele persoane par să moștenească o tendință de a dezvolta boala de piele;
  • Vârsta. Keratoza seboreică apare cel mai des la persoanele de vârstă mijlocie și de vârsta a treia. Formațiunile se multiplică odată cu înaintarea în vârstă. Copiii dezvoltă rar această boală;
  • Culoarea pielii. Keratoza seboreică este mai întâlnită la persoanele cu piele deschisă la culoare, dar poate apărea și la cele cu un ton mediu și închis. La persoanele cu piele închisă la culoare, formațiunile specifice sunt de obicei mai mici și apar în jurul ochilor;
  • Expunerea la soare. Deși nu a fost demonstrată o legătură directă și clară, există date care arată că și expunerea excesivă la soare joacă un rol în dezvoltarea keratozei seboreice. Radiațiile ultraviolete nu reprezintă, însă, unicul factor care contribuie la apariția bolii. Ca dovadă, formațiunile caracteristice  pot apărea și pe zone de piele care nu sunt expuse la soare;
  • Hormonii. Unele persoane dezvoltă keratoză seboreică în timpul sarcinii sau în urma tratamentelor de substituție hormonală. 

Cum se pune diagnosticul

Keratoza seboreică are un aspect similar melanomului, dar se diferențiază prin câteva particularități: 

  • Formațiunile keratozice cresc încet, în timp și nu se schimbă brusc în dimensiune sau aspect, spre deosebire de cancerul de piele, care crește rapid și și își modifică aspectul;
  • Formațiunile keratozice au o formă rotundă sau ovală, simetrică și cu margini regulate, spre deosebire de leziunile cauzate de cancerul de piele;
  • De obicei, keratoza seboreică nu provoacă durere s, în timp ce anumite forme de cancer de piele pot fi dureroase.

Medicul dermatolog poate deosebi keratoza seboreică de melanom în funcție de aspectul formațiunii. Dacă el este foarte asemănător, medicul poate recomanda excizia chirurgicală a formațiunii și efectuarea unei biopsii pentru un diagnostic cert.  

Cum se tratează keratoza seboreică

Keratoza seboreică este inofensivă și nu necesită tratament decât din motive estetice sau dacă se află într-o zonă în care este lezată frecvent și provoacă disconfort. Opțiunile de tratament disponibile în prezent sunt următoarele:

  • Excizia chirurgicală sau chiuretajul;
  • Crioterapia, care presupune înghețarea keratozei cu azot lichid;
  • Electrocauterizarea, care presupune arderea ei cu un curent electric;
  • Laserterapia, care presupune utilizarea luminii intense pentru a distruge țesutul. 

După îndepărtarea formațiunii keratozice, pielea poate rămâne mai deschisă la culoare decât cea din jur. În timp, culoarea se uniformizează, dar nu întotdeauna. Majoritatea formațiunilor excizate nu se refac în același loc, dar pot apărea unele noi în alte zone ale corpului. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea pielii. Cum influențează bacteriile „bune” riscul de melanom
Legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea pielii. Cum influențează bacteriile „bune” riscul de melanom
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
Ce declanșează urticaria cronică și cum o poți preveni
De ce este util un screening complet al alunițelor și cum se realizează
De ce este util un screening complet al alunițelor și cum se realizează
PARTENERI