Antena

Fumătorii și persoanele care vapează au mai multe bacterii orale dăunătoare în gură. Ce spun cele mai recente studii despre acest viciu

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 15 octombrie 2024, 14:27

Fumătorii și persoanele care vapează au mai multe bacterii orale dăunătoare în gură. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că 8 milioane de oameni mor anual din cauza complicaţiilor legate de fumat. Un raport recent arată că aproximativ 1,3 miliarde de oameni sunt fumători, în timp ce 80% dintre aceștia trăiesc în ţări cu venituri medii şi reduse.

Reclamă

Datele OMS sugerează că aproximativ jumătate dintre persoanele care continuă să fumeze pe parcursul vieții, mor din această cauză. Indiferent de frecvență sau de metodă, fumatul nu este niciodată considerat sigur pentru sănătate.

Fumătorii și persoanele care vapează au mai multe bacterii orale dăunătoare în gură

O cercetare recentă a analizat exact ce tipuri de bacterii sunt influențate de fumat. Datele au fost preluate prin examinarea sănătății orale a 128 de persoane. Acestea au participat la un studiu în perioada anilor 2014 și 2016 asupra sănătății vasculare și metabolice, conform Science Direct în care a fost publicată revista Heliyon.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Tulburările în microbiota orală pot avea la bază mai multe mecanisme și factori declanșatori, cum ar fi fumatul. Un dezechilibru al bacteriilor orale poate provoca modificări ale sistemului imunitar înnăscut și poate favoriza apariția bolii parodontale.

Lucrarea a avut rolul de a investiga distribuția microbiotei orale la fumători și nefumători într-o populație sud-africană. Pentru stabilirea rezultatelor s-au utilizat mostre de placă subgingivală.

Reclamă

Oamenii de știință au găsit diferențe clare în bacteriile prezente în cavitatea bucală a fumătorilor spre deosebire de cea a nefumătorilor. Fumătorii prezentau niveluri mai ridicate de bacterii dăunătoare, cum ar fi: Fusobacterium, Campylobacter și Tannerella forsythia, potrivit The Conversation.

Informațiile obținute în urma analizării lucrării au evidențiat unele diferențe vizibile în microbiota orală a fumătorilor. Acestea au indicat o abundență de bacterii gram-negative anaerobe. Rezultatele studiului sugerează că fumatul permite anumitor microorganisme orale să înceapă să domine în cavitatea bucală.

Totodată, autorii studiului susțin că dezvoltarea bacteriilor în cavitatea orală se poate preveni, iar riscul se poate diminua. Aceștia lucrează  la Universitatea Politehnică Cape Peninsula, şi Centrul DVC Academic de Cercetare, din cadrul Universităţii de Ştiinţe ale Sănătăţii Sefako Makgatho, din Africa de Sud.

Reclamă

Fumatul are efecte dăunătoare asupra microbiomului oral

O substanţă chimică des întâlnită în ţigări este nicotina. Această toxină poate creşte numărul de proteine de pe suprafaţa anumitor bacterii dăunătoare, cum ar fi Porphyromonas gingivalis.

Consumul de tutunul poate crește riscul de dezvoltarea a bacteriei Streptococcus mutans, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Atunci când mediul suferă perturbări, acesta se poate multiplica și se poate infiltra în biofilmele dentare. Aceasta poate determina carii dentare sau, în cazurile mai grave, cancer oral.

De asemenea, o parte dintre lucrările științifice sugerează că țigările electronice nu sunt o alternativă bună pentru țigările obișnuite. Efectele lor asupra microbiotei orale nu au fost în totalitate analizate. Dezvoltarea în exces a bacteriilor cum ar fi Fusobacterium și Bacteroidales se poate observa la persoanele care vapează, potrivit Digi24.

Peste 7 milioane dintre decesele provocate de fumat sunt rezultatul consumului direct de tutun. Totodată, aproximativ 1,3 milioane apar ca urmare a expunerii nefumătorilor la fumatul pasiv.

Chiar dacă poate părea inofesiv, fumatul pasiv poate favoriza mai multe riscuri pentru sănătate. Poate cauza afecțiuni respiratorii, poate provoca boli cardiace, poate cauza cancer și poate înrăutăți simptomele astmului la copii.

Te-ar mai putea interesa și
Ce provoacă presiunea în spatele ochilor. Cum apare acest simptom ocular
Ce provoacă presiunea în spatele ochilor. Cum apare acest simptom ocular
Ce provoacă presiunea în spatele ochilor. Cum apare acest simptom ocular
Ce sunt fobiile. Cauze, simptome și metode de tratament
Ce sunt fobiile. Cauze, simptome și metode de tratament
Ce sunt fobiile. Cauze, simptome și metode de tratament
Ce este depresia. Cauze, simptome și metode de tratament
Ce este depresia. Cauze, simptome și metode de tratament
Ce este depresia. Cauze, simptome și metode de tratament
Reclamă
PARTENERI
Clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză
Rețete Fel De Fel
Clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză
Aceste clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză sunt o alegere spectaculoasă și echilibrată pentru o gustare de weekend. Sunt un preparat care îmbină culoarea intensă și dulceața discretă a sfeclei cu finețea unei creme de brânză aromate și proaspete. Pot fi preparate cu succes pentru a întâmpina primăvara cu ele, în spiritul mărțișorului. Clătitele fac parte din acele preparate care trec firesc din bucătăria de zi cu zi în zona meselor festive. În multe case din România, ele înseamnă desertul copilăriei, umplute cu gem sau dulceață, rulate și pudrate cu zahăr. Totuși, clătita este mult mai versatilă decât pare la prima vedere. În ultimii ani, reinterpretările sărate au câștigat tot mai mult teren. Iar adăugarea legumelor direct în aluat aduce nu doar un plus de gust, ci și o estetică spectaculoasă. Descoperă și o rețetă de clătite cu spanac în aluat. Și acestea cuceresc prin culoarea deosebită. Iar din categoria celor dulci și tot colorate poți încerca rețeta de clătite cu dovleac plăcintar. Despre rețeta de clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză Sfecla roșie este una dintre legumele care transformă radical un preparat. Are o dulceață discretă și o aromă plăcută. În plus, are și o culoare intensă, naturală, care dă personalitate oricărui fel de mâncare. În aluatul de clătite, sfecla coaptă și pasată oferă o textură fină și o nuanță roz-vișinie vibrantă, fără a domina gustul. Clătitele capătă o tentă ușor dulceagă. Aceasta se potrivește perfect cu o cremă de brânză fină, ușor sărată. Această combinație este potrivită atât pentru un mic dejun de weekend, cât și pentru un platou festiv. Pot fi tăiate în rulouri mici și așezate elegant pe un platou. Contrastul dintre rozul intens al clătitei și albul cremei de brânză creează un efect vizual plăcut, iar gustul echilibrat face ca preparatul să fie apreciat chiar și de cei care spun că nu sunt mari fani ai sfeclei. Este o rețetă simplă ca tehnică, dar cu un rezultat care impresionează prin culoare, prospețime și rafinament. Dacă vrei să prepari și tu așa delicioase clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză, îți oferim mai jos rețeta detaliată pas cu pas.
icon