De cele mai multe ori, albirea părului este un proces natural care începe în jurul vârstei de 35 de ani. Însă, există câteva situații în care depigmentarea firelor de păr este cauzată de carențe nutriționale sau de anumite afecțiuni. Află de ce albește părul și ce factori dictează vârsta la care încărunțim.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, foliculii de păr produc tot mai puțină melanină, pigmentul care conferă culoare părului (dar și pielii și ochilor). Foliculii de păr sunt structuri localizate în stratul mijlociu al pielii (dermul) care produc și susțin creșterea firului de păr.
Un tip de celule specializate numite melanocite produc melanina și o transferă în celulele care formează țesutul părului, conferindu-i culoarea. Odată cu îmbătrânirea, melanocitele devin mai puțin active, până când mor și nu mai sunt înlocuite. Astfel, părul își pierde pigmentul și devine alb sau gri.
Există două tipuri principale de melanină implicate în colorarea părului:
- eumelanina, care este forma dominantă a melaninei și produce nuanțe de la brun închis la negru;
- feomelanina, care produce nuanțe de la roșu la blond și este prezentă în cantități mai mici decât eumelanina în foliculii de păr.
Prin combinarea acestor două tipuri de melanină în diferite proporții, organismul uman poate produce o varietate de culori și nuanțe de păr, de la negru la blond sau roșcat. Ele sunt determinate genetic, ceea ce înseamnă că genele pe care le moștenim de la părinți și alți membri ai familiei influențează producția și distribuția melaninei în foliculii de păr.
De ce albește părul
De obicei, cantitatea de melanină începe să scadă natural și gradual începând cu vârsta de 35 de ani la caucazieni, conform Harvard Medical School. Vârsta exactă de la care încărunțim este în mare măsură determinată genetic. Există anumite gene care influențează momentul și viteza cu care se produce albirea părului. Așadar, dacă părinții sau bunicii tăi au albit prematur, este posibil să moștenești aceeași tendință.
Chiar dacă predispoziția genetică este importantă, există mulți alți factori care pot interveni în acest proces. Aportul de nutrienți din alimentație, nivelul de stres la care suntem expuși, dar și anumite afecțiuni pot influența viteza și momentul în care începe albirea părului la fiecare persoană în parte.
Iată cele mai comune cauze ale albirii premature a părului:
Carențe de vitamine și minerale
Un nivel insuficient de vitamina B9, B12, biotină (denumită și vitamina B7 sau vitamina H), precum și de vitamina D poate contribui la albirea prematură a părului.
În 2018, o revizuire a mai multor studii a arătat o asociere între albirea părului și deficitul de vitamina D, vitamina B12, cupru, zinc și calciu. Potrivit autorilor săi, carența acestor nutrienți afectează pigmentarea părului, dar suplimentarea lor poate ajuta la refacerea culorii podoabei capilare.
De ce albește părul: stresul psihic
Deși teoria conform căreia stresul acut poate duce la albirea părului nu este susținută de întreaga comunitate științifică, unele cercetări confirmă această legătură.
Un studiu publicat în revista Nature explică mecanismul: stresul determină eliberarea de noradrenalină din glandele suprarenale și activează sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la epuizarea rapidă a oxigenului din celulele stem din foliculii piloși responsabile cu producerea de pigment. Consecința este depigmentarea şi apariţia părului alb.
Stresul psihic poate duce la albirea podoabei capilare și printr-un mecanism indirect. El poate declanșa o afecțiune numită telogen effluvium, care provoacă o rărire a părului. Acesta va crește din nou, deci afecțiunea nu provoacă chelire. Totuși, este posibil ca părul care se regenerează să aibă culoarea gri în locul celei inițiale.
Stresul oxidativ
Stresul oxidativ este un dezechilibru între producția de radicali liberi (molecule instabile care deteriorează celulele, contribuind la îmbătrânire și boli) și capacitatea organismului de a-i neutraliza.
Atunci când albirea părului se produce prematur, stresul oxidativ poate juca un rol. El poate afecta celulele din foliculii de păr, inclusiv melanocitele care produc melanina, contribuind astfel la pierderea pigmentului natural al părului.
Stresul oxidativ poate afecta și celulele stem din foliculii de păr, care sunt responsabile pentru regenerarea și creșterea părului. El poate contribui la subțierea și căderea părului.
De ce albește părul: fumatul
Mai multe cercetări au arătat, de-a lungul timpului, că fumatul ar putea fi asociat cu albirea prematură a părului. Un studiu din 2013 susține că fumătorii au un risc de două ori și jumătate mai mare să încărunțească înaintea vârstei de 30 de ani, comparativ cu nefumătorii.
Unul dintre mecanismele prin care fumatul duce la albirea părului este legat de stresul oxidativ pe care îl generează în organism. Reducerea fluxului de sânge către foliculii de păr și afectarea nutriției și oxigenării lor poate explica, de asemenea, legătura, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mecanismele.
Ce boli semnalează albirea prematură a părului
Mai ales atunci când se întâmplă la vârste mai tinere, încărunțirea părului poate fi un indicator al stării de sănătate. Dacă observi că părul tău a albit prematur, o evaluare a stării de sănătate poate dezvălui o cauză medicală.
Problemele de sănătate care pot fi semnalate de părul alb includ:
- Bolile tiroidiene. Cei doi hormoni produși de tiroidă, triiodotironina (T3) și tiroxina (T4), joacă roluri esențiale în dezvoltarea și întreținerea foliculilor de păr. Atât nivelurile insuficiente, cât și cele excesive de hormoni tiroidieni din organism afectează structura și pigmentarea firelor de păr, potrivit unui studiu;
- Vitiligo. În această afecțiune autoimună, sistemul imunitar atacă în mod eronat melanocitele și determină pierderea sau distrugerea lor;
- Alopecia areata. Sistemul imunitar atacă greșit foliculii de păr, ceea ce duce la căderea părului în pete sau plăci. Firele de par care cresc la loc sunt cel mai adesea de culoare albă sau gri;
- Neurofibromatoza. Această tulburare genetică afectează sistemul nervos și determină formarea de tumori de-a lungul nervilor. Dacă aceste tumori afectează nervii care inervează foliculii de păr sau celulele responsabile pentru producerea melaninei, ele pot interfera cu producția normală de melanină și produc albirea părului pe zonele afectate;
- Scleroza tuberoasă. Această afecțiune genetică rară se caracterizează prin formarea de tumori benigne în diferite organe și țesuturi. Ele pot afecta și nervii sau vasele de sânge care alimentează foliculii de păr sau melanocitele.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
