Expunerea pe termen lung la aer poluat poate crește riscul de cheaguri de sânge. Care sunt cele mai mari riscuri

Publicat: 13 decembrie 2024, 14:29

Expunerea pe termen lung la aer poluat poate crește riscul de cheaguri de sânge. Cele mai mari riscuri pentru sănătatea organismului se pot asocia cu expunerea la particule și dioxid de azot. Studiul s-a desfășurat pe durata a 17 ani.

O cercetare a evaluat 6.651 de adulți din Statele Unite ale Americii în perioada anilor 2000-2018. Participanții locuiau în sau în apropierea a șase zone metropolitane importante: New York, Minneapolis, Baltimore, Chicago, Los Angeles, Winston-Salem și Carolina de Nord.

Expunerea pe termen lung la aer poluat poate crește riscul de cheaguri de sânge

Pe durata realizării studiului, 248 de participanți, mai exact 3,7% din eșantion, au dezvoltat cheaguri de sânge în venele profunde. Acestea au necesitat tratament în spital. Riscul de a suferi de aceste cheaguri a crescut cu 39% până la mai mult de două ori. Rezultatul a fost influențat de nivelul de expunere pe termen lung la trei tipuri specifice de poluanți ai aerului, conform SciTechDaily.

Cheagurile de sânge localizate în venele profunde mai poartă denumirea de tromboembolism venos (TEV). Acestea pot determina două afecțiuni: tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară. Tromboza venoasă profundă se dezvoltă când se formează un cheag de sânge într-o venă profundă a picioarelor, brațelor sau unui organ intern. Embolia pulmonară apare când un cheag de sânge se desprinde dintr-o venă profundă și călătorește către plămâni, potrivit News-Medical.

Lucrarea a inclus expunerea la particule minuscule de poluare a aerului. Dimensiunile acestora au fost de mai puțin de 2,5 micrometri. Ele se pot inhala dintr-o varietate de surse, cum ar fi: fumul de la centralele electrice care arde cu cărbune, incendiile forestiere și evacuarea de fum a vehiculelor cu motor.

Rezultatele studiului indică o problemă semnificativă. Expunerea la poluarea aerului se întâmplă destul de frecvent, conform studiului publicat în Blood.

Expunerea la anumiți poluanți poate crește cu până la 174% riscul de tromboembolism venos

Persoanele implicate în studiu, care au avut o expunere generală mai mare la acest tip de poluare a aerului au prezentat un risc asociat cu 39% mai mare de TEV spre deosebire de cele expuse la niveluri mai reduse.  

Participanții cu o expunere ridicată la oxizi de azot și dioxid de azot au avut un risc crescut de 121% până la 174% de TEV. Aceștia sunt poluanții rezultați cel mai frecvent din evacuarea de fum a vehiculelor.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat relația dintre pacienții spitalizați pentru TEV și nivelurile de poluare a aerului. Aceștia au folosit o monitorizare amplă la nivel de comunitate de două ori pe săptămână. În plus, au prelevat eșantioane din casele participanților.

În următoarea etapă, au comparat participanții cu cele mai înalte niveluri de expunere, cu o pondere de 75%, și pe cei cu cea mai redusă expunere, cu o pondere de 25%. În plus, au efectuat mai multe analize pentru a controla variabilele asociate cu TEV. Printre acestea s-au regăsit: vârsta, expunerea la tutun, afecțiunile respiratorii subiacente și alte probleme de sănătate.

Tromboza venoasă profundă poate fi prevenită dacă faci mișcare măcar o dată la 2-3 ore și porți ciorapi de compresie când stai mult timp pe scaun.

Te-ar mai putea interesa și
Apa carbogazoasă poate ajuta la eliminarea kilogramelor în plus. Cercetătorii susțin că poate îmbunătăți metabolismul glucozei
Apa carbogazoasă poate ajuta la eliminarea kilogramelor în plus. Cercetătorii susțin că poate îmbunătăți metabolismul glucozei
Antibioticele, antiviralele și vaccinurile ar putea combate demența. Un studiu sugerează că medicamentele obișnuite se pot folosi pentru a trata și alte probleme de sănătate
Antibioticele, antiviralele și vaccinurile ar putea combate demența. Un studiu sugerează că medicamentele obișnuite se pot folosi pentru a trata și alte probleme de sănătate
COVID-19 poate crește riscul de sindrom de oboseală cronică. Cercetătorii au descoperit că efectele pot persista mai mult de 6 luni după infecția cu SARS-CoV-2
COVID-19 poate crește riscul de sindrom de oboseală cronică. Cercetătorii au descoperit că efectele pot persista mai mult de 6 luni după infecția cu SARS-CoV-2
PARTENERI