Dishidroza este o formă de eczemă care apare pe degete, palme sau tălpi și provoacă mult disconfort. De cele mai multe ori, ea tinde să reapară periodic la persoanele afectate. Află cum se manifestă, ce complicații poate cauza și care sunt opțiunile de tratament disponibile.
Această afecțiune dermatologică este cunoscută sub mai multe denumiri: eczemă dishidrotică, dermatită dishidrotică, eczemă palmoplantară, eczemă veziculară sau pomfolix (de la cuvântul grecesc pompholyx, care înseamnă „bulă”).
Statisticile arată că dishidroza afectează mai multe femei decât bărbați și apare de obicei în intervalul de vârstă 20-40 de ani. La majoritatea celor afectați, ea dispare și reapare la intervale variabile, motiv pentru care este considerată o afecțiune cronică. Dishidroza nu este contagioasă.
Ce simptome are dishidroza
Eczema dishidrotică este caracterizată prin apariția unor vezicule mici, de 1-2 milimetri, pe palme, pe părțile laterale ale degetelor și, mai rar, pe tălpi. Veziculele au forme simetrice, adânci și pline cu lichid clar. Uneori, ele se unesc și formează vezicule mai mari.
Dishidroza poate provoca:
- mâncărime intensă;
- senzație de arsură;
- durere;
- disconfort.
Uneori, mâncărimea și senzația de arsură pot apărea înaintea veziculelor, potrivit National Eczema Association, din Statele Unite. Durata simptomelor este de două-trei săptămâni. După o perioadă de remisiune, o nouă erupție poate apărea într-un interval variabil, de la câteva săptămâni și până la câteva luni.
Pe măsură ce veziculele se vindecă, pielea se usucă, se înroșește, se descuamează și devine sensibilă. Uneori, se formează fisuri sau crăpături dureroase care sunt susceptibile la infecții.
Mâncărimile severe, durerea și fisurile pielii pot limita capacitatea de a folosi în mod normal mâinile și picioarele.
Ce cauzează dishidroza
Cauza exactă a acestei afecțiuni dermatologice nu este complet înțeleasă. Studiile au evidențiat o componentă genetică în dezvoltarea dishidrozei. Ea apare mai frecvent la persoanele care au un istoric familial de dermatită atopică sau dermatită de contact. S-a observat, de asemenea, că dishidroza este diagnosticată mai des la persoanele care dezvoltă cu ușurință alergii.
Au fost identificați mai mulți factori declanșatori:
- contactul cu substanțe iritante, cum ar fi detergenții de rufe, produsele chimice și metalele (în special nichelul);
- stresul;
- alergiile sezoniere;
- infecțiile fungice ale pielii, cum ar fi piciorul de atlet (Tinea pedis);
- palmele și tălpile mereu umede sau transpirate (hiperhidroză);
- terapia cu imunoglobuline umane.
Dishidroza se asociază mai des cu anumite activități profesionale care implică udarea frecventă a mâinilor, cum ar fi coafura, asistența medicală, gastronomia sau curățenia.
Puseurile de eczemă apar adesea primăvara și vara, dar unele persoane dezvoltă vezicule și în condiții de frig sau umiditate crescută.
Ce complicații poate provoca eczema dishidrotică
Leziunile pielii se pot infecta cu bacterii precum Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes. Acestea pot cauza complicații severe, cum ar fi limfangita (inflamația vaselor limfatice) și celulita (infecția țesutului subcutanat).
De asemenea, dacă dishidroza afectează pielea din jurul unghiilor, ea poate declanșa o inflamație a cuticulei numită paronichie, care se manifestă prin înroșirea și umflarea acesteia. În cazuri mai rare, dishidroza localizată în apropierea unghiilor poate afecta creșterea unghiei și structura sa normală.
Această afecțiune dermatologică poate avea un impact emoțional semnificativ. Iminența recurențelor poate fi o sursă constantă de stres pentru persoanele afectate, iar aspectul pielii poate cauza anxietate. Deși afectează o suprafață limitată de piele, ea nu poate fi acoperită cu haine, iar acest lucru poate duce la sentimente de jenă sau rușine. Persoanele cu dishidroză pot evita activitățile sociale sau profesionale din cauza aspectului pielii sau a disconfortului.
Cum se tratează dishidroza
Evitatea factorilor declanșatori și menținerea unei rutine regulate de îngrijire a pielii pot ajuta la gestionarea eczemei dishidrotice și la prevenirea recurențelor. Iată ce recomandă medicii dermatologi:
- Spală zona de piele afectată cu produse de curățare blânde și tamponează ușor pentru a usca;
- Aplică o cremă emolientă cu ingrediente precum ceramidele care pot repara bariera de protecție a pielii;
- Scoate inelele și alte bijuterii când te speli pe mâini, pentru ca apa să nu rămână pe piele;
- Spală și apoi hidratează mâinile sau picioarele imediat după ce intri în contact cu un potențial declanșator al dishidrozei;
- Dacă observi că eczema apare în perioadele de stres intens, încearcă tehnici de gestionare a stresului:
- Menține unghiile scurte pentru a preveni ruperea pielii prin zgâriere.
În multe cazuri, eczema dishidrotică se vindecă rapid cu un tratament scurt de corticosteroizi topici (aplicați pe piele), combinat cu aplicarea de comprese reci pe zonele afectate de câteva ori pe zi, pentru a ajuta la uscarea veziculelor. Dacă dishidroza se asociază cu o infecție fungică, dermatologul poate prescrie un medicament antifungic.
În formele severe de dishidroză sau când episoadele de eczemă sunt frecvente, se pot prescrie fototerapie, inhibitori topici de calcineurină sau corticosteroizi cu administrare orală. Dacă transpirația excesivă a mâinilor sau a picioarelor este cauza dishidrozei, aceasta poate fi controlată cu injecții cu toxină botulinică.
Zonele afectate de eczema dishidrotică sunt expuse riscului de infecții bacteriene care pot întârzia sau împiedica vindecarea. Dacă pielea se umflă, apar cruste, durere intensă sau vezicule pline de puroi, mergi la dermatolog pentru a verifica dacă există o infecție bacteriană. În astfel de cazuri, medicul prescrie antibiotice orale.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
