Sughițul este deranjant, dar deloc alarmant dacă dispare de la sine după câteva minute. Însă, dacă durează mai mult, el poate semnala o problemă medicală care trebuie investigată. Cauzele sughițului sunt foarte variate, iar tratamentele sunt doar uneori necesare. Iată de ce sughițăm și când trebuie să ne tratăm.
Cu toții le experimentăm din când în când și ne întrebăm cum apar, dar, mai ales, cum scăpăm cât mai repede de ele. Sughițurile sunt amuzante prin sunetul caracteristic pe care îl produc, dar și deranjante atunci când persistă.
Dacă te întrebi de ce sughițăm, cauzele sunt atât fizice, cât și emoționale. În general, sughițul nu trebuie să ne alarmeze, dar el poate fi și simptom al unor afecțiuni medicale.
Ce este sughițul și de ce sughițăm
Sughițul este o contracție bruscă, involuntară, a diafragmei – mușchiul care delimitează plămânii de stomac și care joacă un rol foarte important în respirație, potrivit medicilor Mayo Clinic. În timpul respirației, diafragma coboară pentru a permite pătrunderea aerului în plămâni și se relaxează când expiri pentru a elimina aerul din plămâni pe nas și pe gură.
Uneori, când diafragma este iritată (mai exact, nervii prin care comunică cu creierul), se produce un spasm/o contracție care te face să tragi brusc aer în piept. Corzile vocale se închid brusc la contactul cu aerul și astfel se declanșează sunetul specific al sughițului pe care îl cunoaștem cu toții. Sughițul produce și o contracție a mușchilor pectorali, abdominali și ai gâtului.
De ce sughițăm mult: cauzele sughițului continuu
Contracțiile involuntare ale diagramei pot apărea din diverse motive, de cele mai multe ori fizice, dar și emoționale uneori. Cele mai frecvente cauze ale sughițului ocazional sunt:
- mesele foarte bogate;
- mâncatul pe fugă;
- consumul de băuturi carbogazoase;
- consumul de alcool;
- schimbările bruște de temperatură;
- aerul înghițit în timp ce mesteci gumă sau mănânci bomboane;
- stresul;
- stările de nervozitate sși emoțiile intense.
În majoritatea cazurilor, sughițul durează doar câteva minute, dar sunt situații în care persistă o perioadă mai îndelungată. Trebuie să consulți un doctor dacă sughițul nu se oprește după 48 de ore de la debut sau dacă este atât de sever, încât îți afectează respirația și somnul sau/și te împiedică să mănânci.
Sughițul persistent poate fi cauzat și el de o varietate de factori, care pot fi grupați astfel. Iată de ce sughițăm fără oprire uneori:
Lezarea sau iritarea nervilor
Una dintre cauzele sughițului continuu este o afectare a nervilor care controlează diafragma – nervul vag și cei doi nervi frenici. Ei pot fi lezați sau iritați de următorii factori:
- un fir de păr sau un alt corp străin care atinge timpanul;
- o tumoră, un chist sau gușa la nivelul gâtului;
- refluxul gastroesofagian;
- durerea în gât sau laringita.
Afecțiuni ale sistemului nervos central
O tumoră, o infecție sau un traumatism care afectează sistemul nervos central pot să producă spasme ale diafragmei. Exemple de astfel de afecțiuni includ:
- encefalita;
- meningita;
- scleroza multiplă;
- accidentul vascular cerebral;
- traumatisme cerebrale;
- tumori.
De ce sughițăm: tulburări metabolice și medicamente
Sughițul continuu poate fi cauzat și de:
- diabet;
- dezechilibre electrolitice;
- afecțiuni renale;
- anestezii generale;
- alcoolism;
- steroizi;
- barbiturice;
- tranchilizante.
La aceste cauze se adaugă și tulburările emoționale. Anxietatea, stresul și stările euforice pot să declanșeze sughițul atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Sughițul nou-născutului este fiziologic
Bebelușii încep să sughițe chiar din viața intrauterină și continuă apoi la fel de mult în primele luni de viață. Mulți părinți se întreabă dacă este normal și dacă ar trebui să facă ceva pentru a ajuta bebelușul.
În uter, sughițul este unul dintre primele reflexe ale bebelușului și modul prin care exersează respirația. După naștere, controlul neurologic al diafragmei nu este complet dezvoltat, motiv pentru care va sughița mai des decât o fac copiii mai mari și adulții.
Așadar, sughițul nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare, mai ales că el nu este la fel de supărător ca pentru noi – bebelușii pot mânca și dormi în timpul acesta. Un episod de sughițuri durează la ei circa 5-10 minute și nu este nevoie nevoie să faci ceva pentru a-l opri. Poți face însă câteva lucruri pentru a preveni sughițul:
- După fiecare masă, ajută-l să elimine aerul și gazele acumulate în burtică. Acestea pot irita nervii care controlează diafragma;
- Hrănește bebelușul când este calm, înainte de a începe să plângă. Stările de irascibilitate îi afectează digestia;
- Ține bebelușul în poziție verticală după masă, pentru a facilita digestia;
- Dacă bebelușul este hrănit cu formulă de lapte, alege tetina potrivită vârstei lui. Debitul ei creşte odată cu vârsta bebeluşului. Un debit prea mare sau prea mic poate fi o cauză de sughiț.
Cum se tratează sughițul
De cele mai multe ori, sughițul dispare fără tratament. Dacă persistă mai mult de două zile și medicul tău suspectează o afecțiune medicală, îți poate recomanda diverse teste și investigații:
- analize de laborator pentru diagosticul diabetului, infecțiilor sau afecțiunilor renale;
- investigații imagistice pentru identificarea unor eventuale anomalii ale nervului vag, nervilor frenici și diafragmei;
- endoscopie pentru depistarea unor posibile probleme la nivelul esofagului și traheei.
Dacă prin aceste investigații se identifică o afecțiune, tratarea ei va duce la dispariția sughițului. Dacă nu se pune în evidență o cauză clară, iar sughițul persistă, se pot administra:
- medicamente antispastice (relaxante musculare) precum baclofen;
- medicamente anticonvulsivante – gabapentina;
- antipsihotice precum clorpromazina;
- metoclopramid, un medicament antiemetic ce s-a dovedit util uneori în caz de sughiț.
Remedii naturiste pentru sughiț
Nu există o metodă alternativă cu eficiență de necontestat împotriva sughițului, dar poți încerca unele trucuri remedii care s-au dovedit utile uneori, deși nu au o bază științifică.
Una dintre cele mai populare soluții, ușor de aplicat în orice conjunctură, este să-ți ții respirația pentru 10 secunde. Creșterea nivelului de dioxid de carbon din plămâni produce o relaxare a diafragmei și la dispariția sughițului, s-a observat în urma unor studii. Vei obține același efect și dacă respiri într-o pungă de hârtie.
Indiferent de ce sughițăm, poți încerca alte câteva trucuri dacă sughițul nu se oprește și devine supărător:
- apa rece băută cu înghițituri mici, sorbite;
- gargara cu apă rece;
- gheață zdrobită
- o linguriță de miere sau o linguriță de zahăr;
- zeamă de lămâie, un strop de oțet sau orice altă băutură ori aliment cu gust acru;
- un cub de zahăr sub limbă;
- presiunea aplicată cu palma pe diafragmă – sub stern;
- aducerea genunchilor la piept, din poziția șezut, și menținerea lor la piept timp de 2 minute.
Medicina alternativă oferă și ea câteva remedii împotriva sughițului. Persoanelor care suferă de sughiț cronic le este recomandată acupunctura. Un alt remediu eficient împotriva acestei probleme este ghimbirul consumat sub orice formă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
