Filmele de groază chiar pot să provoace coșmaruri, dar sunt multe alte motive pentru care visezi urât noaptea. Nu este neobișnuit să astfel de vise, dar ar trebui să iei măsuri dacă apar des sau sunt foarte tulburătoare. Află care pot fi cauzele și în ce măsură le poți preveni.
Poți visa cum cazi de la o înălțime mare sau ești urmărit de un monstru și nu reușești să alergi. Te trezești înspăimântat, transpirat și dezorientat până când realizezi că a fost doar un vis.
Coșmarurile nu sunt deloc plăcute, dar sunt normale, până la un punct. Studiile arată că până la 85% dintre adulți au coșmaruri ocazional, iar copiii le experimentează chiar mai frecvent. Tot studiile susțin că una din 20 de persoane are un coșmar cel puțin o dată pe săptămână.
Dacă devin frecvente sau foarte tulburătoare, coșmarurile îți perturbă somnul și viața de zi cu zi din cauza somnolenței diurne și a modificărilor de dispoziție pe care le provoacă. Când continuă timp de săptămâni sau chiar luni, trebuie să discuți cu un medic pentru identificarea cauzei și găsirea unor soluții.
De ce visăm
Visele sunt un fenomen complex pe care oamenii de știință nu l-au descifrat foarte clar deocamdată. Deși nu avem o explicație definitivă, se crede că visele sunt importante pentru sănătatea noastră mintală și emoțională.
„Potrivit unei ipoteze, creierul nostru încearcă să înfrunte sau să gestioneze emoțiile nerezolvate care ne provoacă stres și anxietate în timpul zilei. Adesea, acele sentimente pot deveni materie primă pentru coșmarurile noastre”, spune dr. Alaina Tiani, psiholog specializat în tulburări de somn în cadrul centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA.
O altă teorie susține că visele ar putea juca un rol în organizarea și consolidarea amintirilor. Unii oameni de știință cred că visele ne permit să ne antrenăm pentru situații periculoase, iar coșmarurile ar reprezenta simulări ale unor amenințări care ne-ar pregăti să reacționăm mai eficient în viața reală.
Ceea ce știm până acum despre vise și coșmaruri este că apar în timpul somnului REM (mișcări rapide ale ochilor), care are loc de obicei în a doua jumătate a nopții. Somnul REM reprezintă aproximativ 25% din timpul total de somn.
Cum apar coșmarurile
Coșmarurile pot fi declanșate de o varietate de factori, care pot fi atât psihologici, cât și fiziologici. Vestea bună este că pe cei mai mulți dintre ei îi putem controla pentru a ne bucura de un somn liniștit.
„În general, ora de culcare este un moment favorabil în care mintea noastră începe să aibă gânduri îngrijorătoare. E liniște, e întuneric și nu prea ai multe distrageri”, spune dr. Tiani.
Filmele de groază
Orice privești, asculți sau citești înainte de culcare îți poate rămâne întipărit în minte suficient de mult încât să se transforme într-un coșmar. Așadar, părinții au un motiv întemeiat să le interzică celor mici filmele de groază înainte de culcare.
Dacă te întrebi de ce ai coșmaruri, gândește-te că orice lucru care îți provoacă stres sau anxietate înainte de a merge la somn le poate cauza, inclusiv:
- cărțile horror;
- emisiunile TV sau podcasturile despre evenimente reale înfricoșătoare;
- știrile tulburătoare;
- conținutul negativ de pe rețelele de socializare.
Dacă observi o asociere între aceste activități și coșmaruri, ar fi bine să le eviți înainte de culcare.
Stresul
„Este obișnuit să ai mai multe coșmaruri decât de obicei atunci când treci printr-o perioadă stresantă”, susține dr. Tiani. De obicei, acestea dispar de la sine odată ce factorul stresant dispare.
Schimbarea locului de muncă, o despărțire, pierderea unei persoane dragi sau alte evenimente stresante pe care le trăiești pot să afecteze subconștientul, iar stresul acumulat să se manifeste sub formă de coșmaruri noaptea. „Problemele nerezolvate pe care le experimentăm în timpul zilei se pot reflecta în coșmaruri”, completează specialistul.
Alcoolul și alte substanțe
Dacă te întrebi de ce ai coșmaruri, reține cum consumul de alcool înainte de culcare poate perturba somnul REM. Într-o noapte ulterioară, corpul încearcă să compenseze pierderea intrând mai rapid și mai frecvent în somnul REM. Când această etapă a somnului este intensă, visăm mai mult și avem inclusiv coșmaruri.
„Alcoolul este un depresiv, așa că tinde să te ajute să adormi, dar poate, de asemenea, să perturbe somnul pe parcursul nopții, cauzând modificări în arhitectura somnului”, explică dr. Tiani.
Cofeina este o altă substanță care contribuie uneori la apariția viselor tulburătoare. Unele persoane experimentează coșmaruri după consumul de cafea, ceai, cola sau ciocolată aproape de ora de culcare.
De asemenea, drogurile precum cocaina și metamfetamina pot induce coșmaruri, în special în timpul sevrajului.
Somnul insuficient
Privarea de somn afectează somnul REM și are loc același fenomen ca în cazul consumului de alcool: deficitul este compensat într-o noapte ulterioară, iar un somn REM mai intens și mai lung poate duce la coșmaruri.
Somnul insuficient afectează capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile, iar aceste emoții neprocesate pot contribui la apariția coșmarurilor. Nu în ultimul rând, privarea cronică de somn este asociată cu probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea, care sunt adesea legate de o creștere a frecvenței și intensității coșmarurilor. Pentru a le preveni, menține un program regulat de odihnă și asigură-te că ai un somn odihnitor.
Apneea obstructivă în somn
Apneea este o tulburare de somn care se manifestă prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului din cauza obstrucției căilor respiratorii superioare. Dacă vrei să afli de ce ai coșmaruri, reține că apneea în somn netratată se asociază cu acestea și alte vise intense.
„Creierul persoanelor cu această afecțiune nu primește suficient oxigen din cauza tulburărilor de respirație pe parcursul nopții, ceea ce a fost puternic legat de coșmaruri”, explică dr. Tiani.
Coșmarurile legate de apneea obstructivă în somn pot avea teme înfricoșătoare legate de respirație, cum ar fi strangularea, sufocarea, înecul sau blocarea în spații mici, cum ar fi liftul.
Tulburarea de stres posttraumatic
Coșmarurile sunt unul dintre simptomele comune ale tulburării de stres posttraumatic. Această afecțiune psihică apare în urma unor experiențe traumatice, cum ar fi accidente grave, războaie, agresiuni sau alte evenimente care amenință siguranța.
Studiile arată că între 70% și 90% dintre persoanele care au această tulburare experimentează coșmaruri. „Aceste coșmaruri sunt adesea recurente, frecvente și foarte vii sau tulburătoare și, de obicei, sunt legate de experiența traumatică pe care individul a trăit-o”, explică dr. Alaina Tiani.
Terapia cognitiv comportamentală este principalul tratament pentru tulburarea de stres posttraumatic. Aceasta este centrată pe acceptarea evenimentului și recăpătarea controlului emoțional, ceea ce poate atenua coșmarurile.
Medicamentele
Dacă vrei să afli de ce ai coșmaruri, ia în considerare că pot fi un efect secundar al mai multor medicamente. Unele influențează nivelul și activitatea unor neurotransmițători implicați în reglarea somnului, în timp ce altele perturbă ciclurile normale de somn, în special somnul REM.
Lista de medicamente care au acest efect secundar include:
- antidepresive precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și antidepresivele triciclice;
- antipsihotice precum risperidona și olanzapina;
- beta-blocante (pentru hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardiace);
- melatonina, un supliment care induce somnul;
- terapia de substituție a nicotinei, cum ar fi plasturii cu nicotină și guma cu nicotină;
- medicamente pentru boala Parkinson, cum ar fi levodopa;
- semaglutida, un medicament antidiabetic.
Nu toți cei care iau aceste medicamente vor avea coșmaruri. Dacă suspectezi că tratamentul pe care îl urmezi poate fi cauza, discută cu medicul pentru ajustarea dozei sau înlocuirea lui, dacă este posibil.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
